Bonaventura este una dintre cele mai importante figuri din istorie
04.03.2010, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că sfântul care a fost subiectul la cea de-a doua sa disertaţie postdoctorală este unul dintre cei mai importanţi teologi ai istoriei Bisericii. Papa a afirmat acest lucru miercuri, 3 martie 2010, când a dedicat discursul din cadrul audienţei generale Sf. Bonaventura, o figură cheie în special în istoria franciscanilor. Pe numele său Giovanni di Fidanza, până când şi-a luat numele de Bonaventura în viaţa călugărească, sfântul se numără „între marile figuri creştine care au contribuit la stabilirea acestei armonii dintre credinţă şi cultură” din secolul al XIII-lea, a spus Sfântul Părinte.
Bonaventura a devenit franciscan în jurul anului 1243, fiind „imediat îndrumat spre studii” şi „urmând un program de cursuri foarte dificile”. La Paris, Bonaventura a trebuit să îi apere pe franciscani şi pe dominicani împotriva celor care nu înţelegeau schimbările introduse de ordinele călugăreşti cerşetoare. „Dincolo de aceste circumstanţe istorice”, a spus Papa, „învăţătura oferită de Bonaventura… este mereu actuală: Biserica devine luminoasă şi frumoasă prin fidelitatea faţă de vocaţie a acelor fii şi fiice ale sale care nu doar pun în practică preceptele evanghelice, ci şi, prin harul lui Dumnezeu, sunt chemaţi… să dea mărturie, cu stilul lor de viaţă în sărăcie, castitate şi ascultare, despre faptul că Evanghelia este sursă de bucurie şi perfecţiune”.
La scurt timp după conflictul cu privire la ordinele cerşetoare, Bonaventura a fost ales superior general al Franciscanilor. Timp de 17 ani, sfântul şi-a îndeplinit această îndatorire „cu înţelepciune şi dedicare, vizitând provinciile, scriindu-le fraţilor, intervenind uneori cu o anumită severitate pentru eliminarea abuzurilor”, a spus Papa. Bonaventura a căutat să consolideze şi să unifice spiritualitatea franciscană, şi pentru a face aceasta, a încercat să prezinte personalitatea fondatorului. „A adunat cu mare zel documente legate de Sărăcuţul şi a ascultat cu atenţie amintirile celor care îl cunoscuseră direct pe Francisc. De aici s-a născut o biografie, bine fondată din punct de federe istoric, a Sfântului de la Assisi”.
În 1273, a spus Papa Benedict al XVI-lea, viaţa Sf. Bonaventura a cunoscut o altă schimbare, când Papa Grigore al X-lea a dorit să îl consacre Episcop şi să îi dea numirea de Cardinal. I s-a cerut de asemenea să pregătească al doilea Conciliu Ecumenic de la Lyon, care urma să restabilească comuniunea dintre Bisericile Latină şi Greacă. „S-a dedicat cu sârguinţă acestei îndatoriri, dar nu a putut să vadă încheierea întâlnirii ecumenice, deoarece a murit în timpul desfăşurării ei”. Sfântul Părinte a îndemnat la preţuirea moştenirii acestui sfânt „care ne reaminteşte sensul vieţii noastre cu aceste cuvinte: `Pe pământ… putem contempla imensitatea divină prin judecată şi admiraţie; în patria cerească, însă, prin viziune, când vom fi făcuţi asemenea lui Dumnezeu, şi prin extaz – vom intra în bucuria lui Dumnezeu`”.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
