Sf. Pavel cheamă la încredere de nezdruncinat în providenţa lui Dumnezeu
19.04.2010, Vatican (Catholica) - După vizita sa de curtoazie la preşedintele Republicii Malta, în Palatul Marilor Maeştrii din capitala insulei, Valletta, Papa Benedict al XVI-lea a mers treisprezece kilometri cu maşina la biserica Sf. Pavel din Rabat, unde a fost întâmpinat de 250 de misionari. După ce s-a rugat timp de câteva minute înaintea Preasfântului Sacrament, Papa a coborât treptele care duc la Peştera Sf. Pavel, un loc foarte important pentru Biserica din Malta deoarece, potrivit tradiţiei, Apostolul a predicat acolo timp de trei luni după naufragiul pe insulă. În Evul Mediu, un cimitir şi diferite capele au fost ridicate în jurul acestui loc. Prima biserică a fost construită în 1463, fiind mai apoi înlocuită de altele două, dintre care ultima datează din 1653.
Papa s-a rugat în peşteră, apoi a semnat în cartea de oaspeţi şi a oferit pentru sanctuar o lampă votivă de argint. Ieşind din peşteră, şi fiind salutat de către Arhiepiscopul Paul Cremona O.P. de Malta, Papa a rostit un discurs din atriumul bisericii către credincioşii adunaţi în Piaţă. „Naufragiul lui Pavel şi oprirea sa pentru trei luni în Malta au lăsat un semn de neşters în istoria ţării voastre”, a spus Sfântul Părinte. „Cuvintele sale adresate tovarăşilor înainte de a ajunge în Malta… ‘Şi trebuie să ajungem pe o insulă’, în contextul original sunt o invitaţie la curaj în faţa necunoscutului şi la încredere de nezdruncinat în providenţa misterioasă a lui Dumnezeu”.
„În planul lui Dumnezeu, sfântul Pavel a devenit astfel părintele vostru în credinţa creştină. Mulţumită prezenţei sale în mijlocul vostru, Evanghelia lui Isus Hristos s-a înrădăcinat cu putere şi a adus mult rod nu numai în viaţa indivizilor, a familiilor şi a comunităţilor, ci şi în formarea identităţii naţionale a Maltei, precum şi în a sa vibrantă şi particulară cultură”. În acest context, Papa a menţionat în mod special numeroşii misionari maltezi, încurajându-i „în vocaţia lor plină de provocări şi deseori eroică”. „Sosirea sfântului Pavel în Malta nu fusese programată… Marinarii pot să traseze o rută, dar Dumnezeu, în înţelepciunea şi providenţa Sa, dispune propriul itinerariu. Pavel, care îl întâlnise într-o manieră dramatică pe Domnul Înviat pe calea Damascului, ştia foarte bine acest lucru. Cursul vieţii sale s-a schimbat pe neaşteptate” şi „fiecare acţiune a sa şi fiecare gând al său erau îndreptate spre a vesti misterul crucii şi mesajul său al iubirii lui Dumnezeu care reconciliază”.
„Acelaşi cuvânt, cuvântul Evangheliei, are şi astăzi puterea de a se dezlănţui în vieţile noastre şi de a le schimba cursul”, a adăugat Papa. „Din acest loc sfânt de unde predicarea apostolică s-a răspândit prima dată în aceste insule, vă invit pe fiecare dintre voi să simtă ca personală provocarea exaltantă a noii evanghelizări. Trăiţi credinţa voastră într-o manieră tot mai deplină împreună cu membrii familiilor voastre, cu prietenii voştri, în cartierele voastre, la locurile de muncă şi în întregul ţesut al societăţii malteze. În mod particular vă îndemn pe părinţi, învăţători şi cateheţi să vorbiţi celorlalţi despre propria voastră întâlnire vie cu Isus înviat, în mod special tinerilor care sunt viitorul Maltei”.
„Lumea are nevoie de o astfel de mărturie!”, a concluzionat Papa. „În faţa atâtor ameninţări la adresa sacralităţii vieţii omeneşti, a demnităţii căsătoriei şi familiei, nu au oare nevoie contemporanii noştri de a fi în mod constant rechemaţi la mărirea demnităţii noastre de fii ai lui Dumnezeu şi la vocaţia sublimă pe care am primit-o în Hristos? Nu are oare nevoie societatea să recupereze şi să apere acele adevăruri morale fundamentale care sunt la baza libertăţii şi progresului autentic?” După vizita sa la Peştera Sf. Pavel, Sfântul Părinte a mers la Nunţiatura apostolică din Rabat, unde şi-a petrecut noaptea.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
