Relansarea natalităţii este soluţie nu cauză a crizei economice
28.08.2010, Roma (Catholica) - S-a încheiat sâmbătă, 28 august 2010, la Rimini, pe coasta italiană a Mării Adriatice, a 31-a ediţie a Întâlnirii Prieteniei între Popoare, organizată de Mişcarea eclesială Comunione e Liberazione. Au fost aproximativ 800.000 de participanţi, peste 3.000 de voluntari, 29 de naţionalităţi prezente în mod diferit, peste 130 de evenimente, fără a mai lua în calcul 8 expoziţii, 35 de spectacole şi numeroase prezentări de carte, toate pe parcursul unei singure săptămâni. Au luat cuvântul de la lideri ai religiilor până la operatori umanitari sau simpli oameni în căutarea unui sens al vieţii. Sâmbătă, la conferinţa de presă, a fost anunţată şi tema întâlnirii de anul viitor, din perioada 21-27 august: „Şi existenţa devine o imensă certitudine”, temă care continuă ediţia din 2010, desfăşurată sub motoul „Acea natură care ne împinge să dorim lucruri mari este inima”, aflăm de pe situl Radio Vatican.
Dezbaterile organizate în această săptămână au abordat şi situaţia familiilor şi consecinţele crizei economice. Pentru preşedintele Institutului pentru Operele Religioase din Vatican, Ettore Gotti Tedeschi, cauza principală a crizei a fost prăbuşirea natalităţii în ţările occidentale, drept care ieşirea din criză presupune o încurajare a natalităţii, în cadrul unei familii stabile, cu un tată şi o mamă, întemeiată pe căsătorie, unde omul să îşi poată descoperi din nou sensul vieţii. A intervenit pe această temă şi Francesco Belletti, preşedintele Forumului Asociaţiilor de Familii: „Nu este adevărat că cu cât suntem mai puţini cu atât vom fi mai bogaţi. Nu este adevărat că cu cât suntem mai puţini cu atât vom dispune de resurse mai mari. Este adevărat, în schimb, că prima resursă este capitalul uman, cu alte cuvinte, noile generaţii sunt prima piatră pe care construim viitorul nostru”. „În timpurile noastre, sistemul nostru se află în faţa unei implozii, de exemplu, în sistemul de pensii, din cauza unui dezechilibru foarte mare între generaţiile care lucrează şi generaţiile de pensionari, şi care nu poate fi susţinut… Astăzi, copiii sunt în sarcina, riscul şi pericolul total al familiei tinere. Într-adevăr, singura strategie pe care o au este să se căsătorească mai târziu, să aibă copii mai târziu. Dar aceasta nu poate funcţiona pentru sistemul unei ţări!”
Semnalul care se trimite astfel, pare să fie, într-adevăr, că a avea copii înseamnă a deveni mai sărac. „Cu un copil, o familie pierde între 25-30% din puterea de cumpărare, dar aceasta se întâmplă pentru că nu se aplică un mecanism de re-echilibrare din punct de vedere fiscal. În multe ţări de exemplu, la naşterea unui copil, se declanşează un mecanism de sprijin din partea statului, prin care se spune, practic, familiei: ai adus pe lume un copil, este o alegere liberă, dar copilul tău este un bun şi pentru stat!” Nu trebuie uitat, de asemenea, că un fiu va contribui mai târziu la sistemul de pensii şi, în realitate, este un ajutor foarte mare pentru societate. „Un copil, ca de altfel şi familia ca atare, este un adevărat patrimoniu pentru o ţară, este un bun şi nicidecum un obiect de asistenţă. Aşadar, este necesar să se facă investiţii în domeniul familiei, în noile generaţii, nicidecum o pomană faţă de familiile care au copii. Dacă nu se ajunge la o nouă alianţă între stat şi familie, o ţară este condamnată la implozie”.
