Vaticanul cere norme pentru abuzurile sexuale
17.05.2011, Vatican (Catholica) - Episcopii au la dispoziţie un an ca să predea dispoziţiile pentru tratarea cazurilor de abuz sexual împotriva minorilor comise de clerici sau persoane consacrate, afirmă Vaticanul într-un document făcut public ieri. Cererea este cuprinsă într-o circulară publicată de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei. În scrisoarea circulară sunt oferite un set de principii care să ajute Conferinţele Episcopale în fixarea dispoziţiilor, astfel ca să se asigure un răspuns consistent al Bisericii Universale indiferent de ţară. Multe Conferinţe Episcopale au deja astfel de dispoziţii. În circulară se subliniază că normele şi prevederile fixate de Conferinţe „trebuie înţelese ca o completare la legea universală şi nu un înlocuitor”.
Principiile dau prioritate victimelor şi prevenirii, precum şi cooperării cu autorităţile civile. Citim în acest sens: „Deşi relaţiile cu autorităţile civile vor diferi de la ţară la ţară, este totuşi important să se coopereze cu autorităţile, după responsabilităţile lor. Mai exact, fără afectarea forului intern sacramental, prescrierile legii civile privitoare la raportarea acestor infracţiuni către autorităţile desemnate trebuie mereu urmate. Această colaborare, mai mult, nu priveşte doar cazurile de abuz comise de clerici, dar şi cele în care sunt implicate persoane consacrate sau personal laic din structuri ecleziale.” Documentul Vaticanului laudă programele de educare şi de prevenire pe care anumite Biserici locale le au deja în desfăşurare. „Aceste programe caută să îi ajute pe părinţi, precum şi pe cei angajaţi în munca pastorală şi în şcoli, să recunoască semnele abuzurilor şi să ia măsurile potrivite”, se spune în circulară. „Aceste programe au fost adesea văzute ca modele de angajament pentru eliminarea cazurilor de abuzuri sexuale împotriva minorilor în societatea de astăzi.”
Se mai spune că „autorităţile ecleziale trebuie să se angajeze pentru a oferi asistenţă spirituală şi psihologică victimelor”. Scrisoarea oferă un rezumat al legislaţiei canonice privitoare la abuzul sexual al minorilor, inclusiv cerinţa comunicării cazurilor Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei şi practica eliminării autorului abuzului din preoţie. Documentul clarifică şi faptul că un cleric acuzat trebuie să fie considerat inocent până la proba contrarie. „Cu toate acestea, Episcopul poate mereu să limiteze exercitarea slujirii clericului până când acuzaţiile sunt clarificate. Dacă se dovedeşte nevinovat, trebuie luate toate măsurile pentru reabilitarea renumelui clericului acuzat pe nedrept.” Se mai spune că „întoarcerea unui cleric la slujirea publică este exclusă dacă această slujire reprezintă un pericol pentru minori sau este cauză de scandal pentru comunitate”.
