Ziua Vieţii Consacrate la Cluj – chemarea la sfinţenie
04.02.2012, Cluj (Catholica) - Fraţi şi surori din ordinele, congregaţiile şi institutele de viaţă consacrată din Eparhia de Cluj-Gherla s-au reunit pentru a celebra Ziua Vieţii Consacrate, în sărbătoarea Prezentării lui Isus în Templu. Membrii comunităţilor călugăreşti s-au întâlnit, într-o primă etapă, în seara de 1 februarie 2012, în capela de la Sediul Conferinţei Române a Superioarelor Majore (CRSM), din Cluj-Napoca, unde, împreună cu PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, „s-au prezentat” în faţa Domnului, petrecând un timp de rugăciune, dând mărire lui Dumnezeu şi mulţumindu-i pentru darul vieţii la care au fost chemaţi. În meditaţia ţinută cu acest prilej, PS Florentin a explicat semnificaţia metaforei simbolice „Voi sunteţi sarea pământului”. A reamintit cum dintr-un bloc mare de sare se extrag câteva cristale care sunt prelucrate, purificate, pisate şi devin o pulbere fină, sarea care se pune apoi într-un mediu lichid cu scopul de a schimba gustul. „Dar pulberea de sare trebuie să dispară, ea se dizolvă complet în acel lichid pentru a-i schimba gustul”, citim în relatarea de pe BRU.ro.
„Un proces asemănător se petrece în plan spiritual, prin viaţa consacrată: o persoană este luată din mediul ei familial, apoi trece printr-un proces de purificare, de consacrare, pentru ca, la timpul rânduit, să fie trimisă într-o altă comunitate unde trebuie să dea un nou gust acelei comunităţi, gustul vieţii veşnice, gustul mântuirii. Pentru aceasta, însă, identitatea sa cea dintâi trebuie să dispară, ea trebuie să se identifice total cu misiunea pe care a primit-o şi atunci poate schimba gustul, poate să dea un gust nou”. Pornind de la acest proces s-a afirmat urgenţa unui principiu formulat de Sfântul Părinte, acela al noii evanghelizări. S-a menţionat faptul că noua evanghelizare nu este nouă în conţinutul ei, ci este nouă în modalitatea de a propaga mesajul creştin: „este nouă prin mărturie, este nouă prin zel şi în acest sens rolul persoanelor consacrate este foarte important: prin mărturia pe care o oferă în lume vor putea să dea un gust nou acestei lumi”.
Celebrarea Zilei Vieţii Consacrate a continuat în sărbătoarea Prezentării lui Isus în Templu, joi, 2 februarie, la Catedrala Schimbarea la Faţă din Cluj, unde s-a celebrat Sfânta Liturghie arhierească. La începutul Liturghiei, persoanele consacrate au intrat în procesiune. Au participat Surorile Congregaţiei Surorilor Maicii Domnului – care, în ziua de 2 februarie din acest an, au aniversat şi împlinirea a 91 de ani de la fondarea Congregaţiei lor, de către Mitropolitul Vasile Suciu, pentru a sprijini pastoral Biserica din România după încheierea primului război mondial; Surorile Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, împreună cu Maica Valentina, Superioară Provincială; Surorile Sfântului Iosif al Apariţiei, care activează în cadrul Caritas-ului Eparhial şi în parohia Mănăştur 1 Vest; Surorile Sociale cu sora Ildiko Homa şi alte surori de la centrul CRSM; părinţi şi fraţi din Societatea lui Isus, cu pr. Pablo Guerrero, Superior Provincial; preoţii şi fraţii din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare.
Invitând la aprofundarea fragmentului evanghelic al sărbătorii, momentul în care Pruncul Isus, împlinind 40 de zile, este condus de către părinţii Săi la Templu, unde este oferit lui Dumnezeu, PS Florentin a spus: „Isus se află acum pentru a doua oară în Templu, după momentul tăierii împrejur. El nu este un Prunc oarecare, ci este însuşi Fiul lui Dumnezeu, Cel Unul Născut, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Cel de o fiinţă cu Tatăl. Acest Prunc a venit cu scopul de a răscumpăra neamul omenesc. Pare absurd ca acest Prunc, care a venit să răscumpere, să fie El însuşi răscumpărat, pentru că El este mereu în comuniune cu Tatăl şi cu Spiritul Sfânt. De aceea, semnificaţia ritualului ce se împlineşte prin Întâmpinarea Domnului la Templu este o prefigurare spirituală. Toate persoanele din acest fragment evanghelic… se află acolo pentru Hristos şi cu toţii sunt hotărâţi să îşi ofere în continuare viaţa lor lui Hristos, fiecare după statutul său de viaţă. În mod particular, modelul persoanelor consacrate este Preasfânta Fecioară Maria – ea a fost cea consacrată încă înainte de a se naşte, ea a fost Tabernacolul viu”.
„În această zi ne gândim cu bucurie la toate persoanele care, după modelul Mariei, au dorit să spună ‘da’ – ‘fiat’, ‘fie mie după cuvântul Tău în toată viaţa mea’. Consacrarea poate părea o limitare a libertăţii, dar adevărata libertate a creştinului este a fi liber pentru a trăi numai cu Hristos. Hristos este modelul prin excelenţă, unicul chip vizibil al Dumnezeului invizibil, acela care a acceptat deplin misiunea din partea Tatălui: ‘iată vin să împlinesc voinţa Ta’. Persoanele consacrate au dat acelaşi răspuns, au înţeles că dincolo de viaţa în lume există o altă viaţă, cea îngerească, acea viaţă care îşi propune să trăiască încă de pe acest pământ ritmul vieţii veşnice. De fapt, sfinţenia este o chemare adresată fiecărui creştin în virtutea Botezului şi a preoţiei împărăteşti. De aceea, de fiecare dată când ne apropiem de Sfânta Euharistie, să ne gândim că devenim şi noi Tabernacole vii ca şi Preasfânta Fecioară Maria, să ne gândim că Îl putem oferi şi noi pe Hristos prezent în sufletul nostru, Tatălui, prin viaţa noastră, indiferent unde am fi şi indiferent care este profesiunea noastră”.



