IPS Frenţiu: 90 de ani de la instalarea ca Episcop de Oradea
03.05.2012, Oradea (Catholica) - Pe data de 3 mai a anului 1922 era instalat oficial la Oradea Episcopul Valeriu Traian Frenţiu. Cel care a fost înainte de anul 1948 Episcopul Eparhiei de Oradea Mare s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia. După studiile teologico-filosofice urmate la Budapesta (1894-1898), a fost hirotonit preot la data de 28 septembrie 1898. În anul 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat iniţial în Eparhia de Lugoj, îndeplinind funcţia de cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu, pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922, Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.
După moartea Mitropolitului Alexandru Nicolescu, în anul 1941, Episcopul Frenţiu a îndeplinit funcţia de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului, în perioada cea mai dificilă pentru Biserica românilor din Transilvania şi în acelaşi timp în perioada în care autorităţile pregăteau, la iniţiativa lui I.V. Stalin, scoaterea Bisericii Române Unite în afara legii. În anul 1947 a revenit la Oradea, însă un an mai târziu a fost arestat, la 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după doi ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare, a murit la data de 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet. În mod simbolic, o urnă cu pământ adus din Cimitirul Săracilor de la Sighet este depusă în cripta Catedralei din Oradea, alături de Ierarhii înaintaşi care au slujit Bisericii lui Cristos păstorind această Eparhie.
Să ne rugăm Domnului pentru ca martiriul Episcopului Valeriu Traian Frenţiu să fie recunoscut şi aici pe pământ, prin ridicarea lui, şi a celorlalţi Episcopi martiri ai temniţelor comuniste, la cinstea altarelor. El a mărturisit lumii că Dumnezeu este Stăpânul istoriei, punându-şi speranţa în Isus Mântuitorul, fiind un păstor care a arătat tuturor calea spre unitate, chiar şi cu preţul vieţii, pentru ca toţi să fie una! În veci să fie pomenirea lui! (material aniversar publicat de pr. Alexandru Buzalic pe EGCO.ro)

Cred că fiecare comemorare a bunului Ierarh Mărturisitor, IPS VALERIU TRAIAN FRENŢIU constituie o pagină la dosarul lui şi a celorlalţi împreună cu el în vederea ridicării lor la cinstea altarelor.