Unitatea eclesială este coresponsabilitate
03.06.2008, Bucureşti (Catholica) - În legătură cu opiniile exprimate de domnul Mircea Mihăieş în editorialul Spre anul o mie, apărut în cotidianul Evenimentul Zilei¸ din 2 iunie 2008, Biroul de Presă al Patriarhiei Române precizează: În atitudinile sale privitoare la probleme eclesiologice şi ecumenice, Patriarhia Română se călăuzeşte după principiile eclesiologice panortodoxe şi disciplina sinodală internă, iar nu după principii subiective, arbitrare, influenţate de biografia cuiva sau de relaţii personale amicale.
Biserica Ortodoxă Română a dovedit de-a lungul timpului că are vocaţie şi deschidere către dialogul ecumenic, uneori chiar percepută de către unii ca fiind prea ecumenică. Cu alte cuvinte, implicarea sa ecumenică urmează principiile stabilite prin consens în conferinţele panortodoxe şi disciplina sinodală a Ortodoxiei româneşti şi nu un gest individual, conjunctural sau emoţional. Comunicatul Patriarhiei Române din ziua de 27 mai 2008, în care se recomanda abţinerea de la anumite gesturi considerate de unii „profetice”, iar de alţii problematice, a exprimat, de fapt, poziţia Sfântului Sinod sau a întregii Ortodoxii şi, nicidecum, o poziţie de intoleranţă, aşa cum, eronat, a fost interpretat de unii jurnalişti. În orice instituţie bisericească, inclusiv în cea catolică, unitatea se menţine prin consultare şi disciplină comună sau bună rânduială. Iar la fermitate, percepută emoţional ca intoleranţă, se ajunge ca reacţie la indisciplină.
Pentru Ortodoxie, Sfânta Taină a Împărtăşaniei este expresia cea mai înaltă a comuniunii şi a unităţii eclesiale deja existente, iar nu o etapă sau mijloc spre realizarea acestui deziderat. A ne împărtăşi liturgic din acelaşi potir şi a rămâne în continuare în Biserici separate dogmatic şi canonic este un non-sens din punct de vedere teologic. Am ţinut să facem aceste precizări ca urmare a apariţiei în mass-media a opiniilor unor jurnalişti fără competenţă teologică adecvată, care consideră că principiul comuniunii sau al unităţii eclesiale ar depinde doar de opiniile individuale ale conducătorilor bisericeşti mai mult sau mai puţin „toleranţi”!
În concluzie, Biserica Ortodoxă Română rămâne fidelă promovării dialogului şi relaţiilor intercreştine, pe care, însă, înţelege să le cultive în consens şi cooperare eclesială ortodoxă, după cum ne îndeamnă Sfântul Ioan Damaschin: „Binele nu este bine, dacă nu este bine făcut” sau, altfel spus, nu contează doar buna intenţie, ci şi modalitatea de exprimare a acesteia. În orice caz, apelul la îndreptarea unei atitudini personale care, însă, priveşte comunitatea întreagă, nu diminuează respectul faţă de persoana în cauză. (Biroul de Presă al Patriarhiei Române)
Este adevarat ca ziaristii romani , , le stiu pe toate„ inclusiv sunt academicieni doctori in teologie ca doar nu se putea astfel. In schimb BOR ar putea fi mai explicita pt. a nu mai lasa loc la interpretari. Este pt. apropiere de Vatican sau nu asta era explicatia de dat. Dialogul ecumenic este cu totul alta problema care priveste toate religiile inclusiv ateismul. Restul este scaldare pentru a evita raspunsuri clare si concise. Asta e pricipala cale a minciunii – ocolirea adevarului si ducerea cu presul.
Cristos ne cere sa lasam frau liber inimii adica treaba de credinta este emotionala. Dragostea de Cristos este ceva emotional, lucru pe care voi nu-L simtiti.
A nu ceda sentimentelor este treaba pur securistica insa Biserica inseamna altceva (iubire deplina in Domnul) pe care voi nu aveti cum sa o intelegeti.
Ortodoxia (chiar ortho??) se poticneste in „Filioque„ – dar acest adevar dogmatic, de pe la anul 800 (incoronarea lui Carol cel Mare) nu a deranjat Estul (care l-a proclamat la fel ca si Westul) timp de doua secole. Ce a urmat este determinant pentru toate teritoriile rezultate dupa Schisma: autocefalie (in realitate supunere fata de Bazileu si urmasii sai fie ca erau voievozi romani, sarbi sau bulgari-fie tzari bulgari sau moscoviti). Turme mici, „autocefale„, obediente puterii seculare si unite in slavo-greceasca de o parte a Europei – si o turma imensa, de peste 1 miliard de „eretici„, cu un singur pastor absolut independent de puterile efemere seculare(care ele i se subordonau… Va imginati episodul Canossa in teritoriile ortodoxe?). Dar, peste toate, acum, la un mileniu de la ratacirea mandra, luciferica, a lui Fotie si Kerularie – pe care Domnul a si amendat-o prin sabia lui Mahomed – anatemele au fost retrase, tainele sunt reciproc recunoscute, faptul ca, in veacul trecut, romanii (latini zice-se) rosteau „ocinashu„ iar filipinezii rosteau „Pater noster „ incepe sa dea de gandit – cui prodest rastalmacirea nemernica a `unirii cu Roma „?
Ecuatia ungur=catolic este un abuz fata de o populatie neinformata – caci tocmai catolicii au fost prigoniti de ungurii reformati, calvinisti, etc. Si mari biserici si catedrale reformate din Ardeal au fost initial catolice (fiintand de pe la 1200-1300!!!). Unirea cu Roma a salvat atat fiinta nationala (caci s-au descoperit dovezile SCRISE ale dainuirii noastre tocmai de catre scoala ardeleana greco-catolica) cat si Biserica de presiunea Reformei… Oricum calvinii nu puteau martiriza populatia pentru a o face catolica (ei tocmai pe catolici si pe ortodocsi ii aveau in vedere) – ci pentru a o subjuga economic si etnic-ceeace este cu totul altceva! Totul este doar o exploatare a diverselor orgolii (si poate si interese mai lumesti)pentru a impiedeca o revenire la turma unica – cu un singur pastor – care astfel ar fi si mai tare si mai decidenta in trebile pamantesti. Este vizibil pana si pentru orbi cui foloseste mentinerea (si amplificarea daca se poate) dihoniei in sanul Bisericii lui Christos…