Uimitorul mister al Pruncului născut dintr-o Fecioară
04.01.2013, Vatican (Catholica) - Se spune că istoria lumii este scrisă de oamenii mari. Cu toate acestea, un Prunc mic şi fragil a schimbat radical cursul secolelor, şi împreună cu El umila Sa Mamă, pentru că a rostit pur şi simplu un „da”. Pe această reflecţie şi-a bazat Papa Benedict al XVI-lea prima sa cateheză din anul 2013, din cadrul audienţei generale de miercuri, 2 ianuarie 2012, din Aula Paul al VI-lea. „Cum a putut acest Prunc mic şi slab să aducă o noutate atât de radicală în lume încât să schimbe cursul istoriei? Oare nu este ceva misterios în originea Sa, care merge dincolo de peştera aceea?”
Apare întrebarea despre originea lui Isus, aceeaşi pe care şi-a pus-o procuratorul Ponţiu Pilat, iudeii, cetăţenii din Ierusalim şi care, într-un anumit sens, este pusă şi oamenilor timpului nostru. „Desigur, Isus este originar din Nazaret, s-a născut la Betleem, dar ce anume se ştie despre adevărata Sa origine? În cele patru Evanghelii reiese cu claritate răspunsul la întrebarea ‘de unde’ vine Isus: adevărata Sa origine este Tatăl, Dumnezeu; provine total de la El, însă într-un mod diferit de orice alt profet sau trimis al lui Dumnezeu care l-au precedat. Această origine din misterul lui Dumnezeu, ‘pe care nimeni nu îl cunoaşte’, este conţinută deja în relatările copilăriei din Evangheliile lui Matei şi a lui Luca, pe care le citim în acest timp al Crăciunului.”
Această temă a fost deja explicată de Papa în cea mai recentă carte a sa despre copilăria lui Isus; creştinii o repetă de fiecare când recită cuvintele Crezului: „s-a zămislit de la Duhul Sfânt, din Fecioara Maria”. Rostind aceste cuvinte, a subliniat Papa, „îngenunchem pentru că vălul care îl ascundea pe Dumnezeu este, să spunem aşa, deschis şi misterul Său insondabil şi inaccesibil ne atinge: Dumnezeu devine Emanuel, ‘Dumnezeu cu noi’. Atunci când ascultăm Misele compuse de marii maeştri ai muzicii sacre observăm imediat cum se opresc în mod deosebit asupra acestei fraze, ca şi cum ar voi să încerce să exprime cu limbajul universal al muzicii ceea ce cuvintele nu pot să manifeste: misterul mare al lui Dumnezeu care se întrupează, se face om”.
Fără Maria, „intrarea lui Dumnezeu în istoria omenirii nu s-ar fi realizat şi nu ar fi avut loc ceea ce este central în Mărturisirea noastră de credinţă: Dumnezeu este un Dumnezeu cu noi. Maria… pune la dispoziţie întreaga sa persoană, ‘acceptă’ să devină loc al sălăşluirii lui Dumnezeu… Dumnezeu a ales chiar o femeie umilă, dintr-un sat necunoscut, într-una dintre provinciile cele mai îndepărtate ale marelui imperiu roman. Mereu, chiar şi în mijlocul dificultăţilor cele mai mari care trebuie înfruntate, trebuie să avem încredere în Dumnezeu, reînnoind credinţa în prezenţa şi acţiunea Sa în istoria noastră, ca în istoria Mariei. La Dumnezeu nimic nu este imposibil! Cu El, existenţa noastră merge mereu pe un teren sigur şi este deschisă spre un viitor de speranţă trainică”.
Acţiunea Duhului Sfânt în Maria, a evidenţiat Papa, „ne face să reflectăm la modul în care credinţa aduce şi în noi o noutate atât de puternică încât produce o a doua naştere. Într-adevăr, la începutul existenţei noastre creştine este Botezul, care ne face să renaştem ca fii ai lui Dumnezeu, ne face părtaşi la relaţia filială pe care o are Isus cu Tatăl”. „Numai dacă ne deschidem la acţiunea lui Dumnezeu, ca Maria, numai dacă încredinţăm viaţa noastră Domnului ca unui prieten în care ne încredem total, totul se schimbă, viaţa noastră capătă un nou sens şi o nouă faţă: aceea de fii ai unui Tată care ne iubeşte şi nu ne abandonează niciodată”.
