Descoperindu-l pe Papa din Lumea Nouă
04.04.2013, Roma (Catholica) - Cei care urmăresc ştirile dinspre Vatican au auzit de Andrea Tornielli, unul dintre cei mai respectaţi jurnalişti ce urmăresc viaţa Cetăţii Vaticanului. Nu este surprinzător deci că biografia sa, despre noul Sfânt Părinte, este plină de detalii fascinante, şi când relatează despre retragerea predecesorului, despre Conclav sau despre primele zile ale noului pontificat.
Cartea a apărut mai întâi în format electronic, din 27 martie, iar peste o săptămână va fi şi în format tipărit, purtând titlul „Francisc, Papă al unei Lumi Noi” (Ignatius Press). Autorul prezintă şi istoria lui Jorge Mario Bergoglio: de la viaţa sa de familie la reacţia apropiaţilor săi vizavi de vocaţia sa, de la slujirea sa ca iezuit în Argentina, inclusiv pe timp de dictatură, la simplitatea sa, în ciuda faptului de a fi un Prinţ al Bisericii, despre umorul său şi altele. Agenţia Zenit i-a solicitat un interviu, pe care îl oferim în continuare.
– Sunteţi expert în ceea ce ţine de Vatican, dar noul nostru Papă vine de departe. Cum aţi rezolvat studierea acestui subiect într-un timp atât de scurt?
– Nu a fost dificil pentru mine deoarece îl cunosc de 10 ani şi ne-am întâlnit de mai multe ori în Roma. De asemenea l-am intervievat acum un an, în februarie 2012.
– Ca jurnalist, ştiţi bine pericolele presupuse de statutul de actor pe scena lumii. În baza relaţiei avută de Cardinalul Bergoglio cu presa, în Argentina, ce aşteptări aveţi de la acest pontificat la capitolul media?
– Ştiu pericolele foarte bine, dar vreau să vă spun că nu există în ce îl priveşte pe Papa Francisc deoarece el este cine este şi nu îşi va schimba stilul de viaţă. Cred că din punctul de vedere al comunicării şi al relaţiilor cu presa, primele zile ale pontificatului au fost minunate: Papa este capabil să comunice într-un stil simplu şi direct. Nu ştiu cât va dura „luna de miere” cu presa, dar cred că avem un Papă care are capacitatea de a comunica de la inimă la inimă cu persoanele din lumea întreagă.
– Acum, că Papa Francisc este sub lupa lumii, unele schimbări relativ mici – să spunem culoarea încălţărilor sau stilul de scaun folosit – pot primi interpretări exagerate. De exemplu: „Foloseşte un scaun alb, mai simplu, un semn de ruptură faţă de predecesorul sau predecesorii săi”. Ce părere aveţi despre opţiunile Papei din primele zile de pontificat?
– Nu sunt de acord cu analizele despre rupturile raportat la predecesor. Zvonurile despre continuitate şi ruptură cu Papii anteriori, pornind de la un veşmânt sau de la încălţările roşii ameninţă să umbrească realitatea adevăratei continuităţi dintre Papa Benedict al XVI-lea şi Papa Francisc. Există o continuitate ce îşi găseşte dovada în câteva pasaje (din predici şi discursuri), în fapte mici, văzute sau auzite în primele zile de pontificat: umilinţa arătată de amândoi, conştiinţa faptului că Biserica este în cele din urmă condusă de Dumnezeu…
– Ne puteţi spune nişte lucruri care ar putea să îi surprindă pe cititorii cărţii Dvs despre Papa Francisc?
– În primul rând faptul că Papa Francisc este un om al Bisericii, riguros cu sine şi milostiv cu ceilalţi. Este un om foarte umil şi sărac, un adevărat mărturisitor al Evangheliei. Într-unul dintre capitolele cărţii mele povestesc despre ultima Liturghie celebrată la reşedinţa pentru preoţi, de pe Via della Scrofa din Roma, unde a locuit înainte de Conclav. A concelebrat Liturghia în fiecare zi cu diverşi preoţi, dar în ultima zi a dorit să lase un preot să prezideze Liturghia, iar Cardinalul să fie pe post de „băiatul de la altar” (ministrant).
– Cum aţi rezuma personalitatea Papei?
– Un preot umil, un păstor adevărat, care ştie că darul credinţei şi experienţa întâlnirii cu Domnul Isus nu sunt o proprietate de posedat sau o putere sacră, ci există pentru a fi comunicate oamenilor, în special celor ce trăiesc la periferie, nu doar geografic ci şi existenţial.
