Vaticanul recunoaşte apariţii mariane din Alpii francezi

07.05.2008, Roma (Catholica) - Duminică, 4 mai 2008, în cadrul unei Liturghii celebrate în oraşul Laus din Alpii francezi, Episcopul Jean-Michel de Falco de Gap, însoţit de numeroşi Cardinali şi Arhiepiscopi din întreaga lume, a anunţat recunoaşterea oficială din partea Bisericii a apariţiilor mariane înaintea Benedictei Rencurel, între anii 1664 şi 1718. În timpul Liturghiei, Episcopul de Falco a arătat că acestea sunt primele apariţii mariane aprobate de Vatican şi de Biserica din Franţa în secolul XXI. El a numit acest fapt ca cel mai deosebit eveniment care a avut loc în Franţa de la apariţiile de la Lourdes din 1862.

„Recunosc originea supranaturală a apariţiilor şi a evenimentelor şi cuvintelor trăite şi relatate de Benedicta Rencurel. Îi încurajez pe toţi credincioşii să vină să se roage şi să caute reînnoire spirituală la acest sanctuar”, a spus Episcopul. „Nimeni nu este obligat să creadă în apariţii”, a continuat el, „nici în acelea oficial recunoscute, dar dacă ele ne ajută în credinţa noastră şi în vieţile noastre de zi cu zi, de ce ar trebui să le respingem?”, a întrebat el. Sanctuarul Fecioarei de la Laus atrage în jur de 120.000 de pelerini în fiecare an. Filozoful catolic Jean Guitton îl numea „unul dintre cele mai ascunse şi mai puternice sanctuare din Europa”.

Benedicta Rencurel s-a născut la 16 septembrie 1647 în Saint-Etienne d`Avancon, din sudul Alpilor francezi; tatăl ei a murit când ea avea 7 ani. Nu a învăţat niciodată să citească şi să scrie, şi singura ei educaţie a fost prin predicile de la Liturghia duminicală. Într-o zi din luna mai a anului 1664, Benedicta îngrijea animalele unor vecini şi se ruga Rozariul, când a văzut o fermecătoare doamnă stând pe o piatră, ţinând în braţe un copilaş drăguţ. „Frumoasă Doamnă!” a exclamat ea, „Ce faceţi aici? Doriţi să mâncaţi cu mine? Am nişte pâine bună pe care o putem înmuia la izvor”. Simplitatea fetei a adus un zâmbet pe faţa Doamnei, dar nu a spus nimic. „Frumoasă Doamnă! Ne puteţi da nouă acest copil? Ne-ar face atât de fericiţi”. Doamna a zâmbit din nou fără a răspunde. După ce a rămas câteva minute cu Benedicta, a luat copilul în braţe şi a dispărut într-o peşteră.

Timp de patru luni, Doamna i-a apărut Benedictei în fiecare zi, vorbindu-i şi pregătind-o pentru viitoarea ei misiune. Benedicta i-a vorbit despre viziuni femeii care deţinea turma de care avea ea grijă, dar aceasta nu a crezut-o. Într-o zi, însă, femeia a urmărit-o în secret. Ea nu a văzut viziunea, dar a auzit vocea Mariei, care i-a spus Benedictei să o avertizeze că sufletul ei este în pericol. „Are ceva pe conştiinţă”, a spus Maria. „Spune-i să se pocăiască”. Femeia a fost profund mişcată de mesaj, s-a întors la sacramente şi a trăit cu evlavie tot restul zilelor ei. În 29 august, Benedicta a întrebat-o pe Doamnă care este numele ei. Ea a răspuns: „Numele meu este Maria”. În iarna 1664-1665, Benedicta a mers frecvent la Laus, de fiecare dată apărându-i în viziune Preasfânta Fecioară, care i-a spus să se roage neîncetat pentru cei păcătoşi. Vestea apariţiilor s-a răspândit în întreaga regiune.

În 18 septembrie 1665, când Benedicta avea 18 ani, apariţiile au fost recunoscute oficial de Dieceză, şi în acea toamnă a început construcţia unei mici bisericuţe care să primească sutele de pelerini care veneau aici. Maria s-a prezentat pe sine în Laus ca împăcarea şi refugiul păcătoşilor, şi a oferit aşadar semne pentru a-i convinge de nevoia de pocăinţă. Ea i-a spus Benedictei că uleiul din lampa de la sanctuar va face minuni asupra celor infirmi dacă primesc ungerea cu încredere în mijlocirea ei. Benedicta a luat în serios misiunea pe care a primit-o de la Maria şi s-a dedicat la a-i pregăti pe păcătoşi pentru a primi Sacramentul Pocăinţei. Ea i-a încurajat pe cei doi preoţi de la sanctuar să îi primească pe penitenţi cu iubire şi bunătate pentru ai ajuta să se convertească.

Maria i-a cerut Benedictei să le avertizeze pe femei şi pe fete cu privire la a duce vieţi de scandal, în special cu privire la comiterea de avorturi, la bogăţiile nedrepte şi la depravare. Ea i-a încurajat de asemenea pe preoţi şi persoanele consacrate la fidelitate faţă de voturilor depuse. Între 1669 şi 1679, Benedicta a avut cinci viziuni cu Cristos suferind. Într-o zi de vineri din iulie 1673, Isus suferind i-a spus: „Fiica mea, mă arăt în această stare pentru ca să poţi participa la Patima mea”. După mulţi ani de suferinţe şi apariţii continue ale Preasfintei Fecioare, Benedicta a primit Împărtăşania în ziua de Crăciun a anului 1718. Trei zile mai târziu s-a spovedit, a primit riturile de pe urmă şi în jurul orei 8 p.m. şi-a luat rămas bun de la cei din jurul ei. Benedicta a sărutat apoi un crucifix şi a murit în pace. Astăzi sanctuarul este condus de clerul diecezan cu ajutorul unei comunităţi a Fraţilor Sf. Ioan care sunt dedicaţi promovării Sacramentului Reconcilierii.

Legături

• Fecioara de la Laus

Imagini

Video

Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
Fecioara de la Laus.