Biserica este o familie în care iubim şi suntem iubiţi
29.05.2013, Vatican (Catholica) - „Biserica, familie a lui Dumnezeu” a fost tema audienţei generale din dimineaţa zilei de miercuri, 29 mai 2013, cu care Papa Francisc a inaugurat un nou ciclu de cateheze despre misterul Bisericii, inspirându-se din textele Conciliului Vatican II. Audienţa s-a desfăşurat în Piaţa San Pietro, cu circa 100.000 de mii de pelerini prezenţi, cu toată vremea nefavorabilă. „Vă felicit pentru curajul vostru, pe ploaie, bravo!”, a spus Sfântul Părinte la sosirea lui la bordul unui jeep descoperit, în ciuda condiţiilor meteorologice. Papa şi-a construit cateheza pornind de la Evanghelia fiului risipitor (cf. Luca 15,11-32), citată de mai multe ori de el în aceste prime trei luni de pontificat. „Această parabolă, ca altele în Evanghelie, indică bine planul lui Dumnezeu cu privire la omenire”.
Proiectul lui Dumnezeu pentru omenire este, în primul rând, acela de „a face din noi toţi o unică familie”, în care fiecare „să se simtă iubit de El” şi să simtă „căldura la a fi familia lui Dumnezeu”. În acest mare plan îşi are rădăcina Biserica, „ea care nu este o organizaţie născută dintr-un acord al câtorva persoane, ci – aşa cum ne-a amintit de atâtea ori Papa Benedict al XVI-lea – este operă a lui Dumnezeu, se naşte chiar din acest plan de iubire care se realizează progresiv în istorie. Biserica se naşte din dorinţa lui Dumnezeu de a-i chema pe toţi oamenii la comuniunea cu El, la prietenia Sa, ba chiar la a fi părtaşi ca fii ai Lui la însăşi viaţa Sa divină… Grecescul ekklesia înseamnă ‚convocare’: Dumnezeu ne convoacă, ne determină să ieşim din individualism, din tendinţa de a ne închide în noi înşine şi ne cheamă să facem parte din familia Sa”.
Mai mult, Dumnezeu le cere oamenilor să trăiască ” într-o relaţie cu El, cu ceilalţi şi cu creaţia, Dumnezeu nu ne-a abandonat. Toată istoria mântuirii este istoria lui Dumnezeu care îl caută pe om, îi oferă iubirea Sa, îl primeşte. L-a chemat pe Avraam să fie tatăl unei mulţimi, a ales poporul lui Israel pentru a încheia o alianţă care să cuprindă toate neamurile şi, la plinirea timpurilor, l-a trimis pe Fiul Său pentru ca planul Său de iubire şi de mântuire să se realizeze într-o nouă şi veşnică alianţă cu întreaga omenire. Când citim Evangheliile, vedem că Isus adună în jurul său o comunitate mică ce primeşte cuvântul Său, îl urmează, împărtăşeşte drumul Său, devine familia Sa, şi cu această comunitate El pregăteşte şi construieşte Biserica Sa”.
Biserica, la rândul ei, „se naşte din gestul suprem de iubire al Crucii, din coasta deschisă a lui Isus din care ies sânge şi apă, simboluri ale Sacramentelor Euharistiei şi Botezului”. Biserica are, ca limfă vitală, „iubirea lui Dumnezeu care se concretizează în a-l iubi pe El şi pe ceilalţi, pe toţi, fără deosebiri şi măsură. Biserica este familia în care iubim şi suntem iubiţi”. Manifestarea Bisericii a avut loc la Rusalii, „atunci când darul Duhului Sfânt umple inima Apostolilor şi îi determină să iasă şi să înceapă drumul pentru a vesti Evanghelia, pentru a răspândi iubirea lui Dumnezeu”. Papa le-a răspuns celor care afirmă astăzi: „Cristos da, Biserica nu!” sau „Eu cred în Dumnezeu, dar nu în preoţi”. „Tocmai Biserica este aceea care ni-l aduce pe Cristos şi care ne duce la Dumnezeu; Biserica este marea familie a fiilor lui Dumnezeu. Desigur, are şi aspecte umane; în cei care o compun, păstori şi credincioşi, există defecte, imperfecţiuni, păcate – şi Papa are multe -, dar partea frumoasă este că atunci când noi ne dăm seama că suntem păcătoşi, găsim milostivirea lui Dumnezeu, care iartă mereu”.
„Păcatul este o ofensă adusă lui Dumnezeu, dar şi o oportunitate de umilire pentru a ne da seama că există un alt lucru mai frumos: milostivirea lui Dumnezeu. Să ne gândim la acest aspect”. Fiecare creştin trebuie să se întrebe astăzi: „Cât de mult iubesc eu Biserica? Mă rog pentru ea? Mă simt parte din familia Bisericii? Ce anume fac pentru ca să fie o comunitate în care fiecare să se simtă primit şi înţeles, să simtă milostivirea şi iubirea lui Dumnezeu care reînnoieşte viaţa?” Papa Francisc a concluzionat cateheza amintind: „Credinţa este un dar şi un act care ne interesează personal, însă Dumnezeu ne cheamă să trăim împreună credinţa noastră, ca familie, ca Biserică. Să îi cerem Domnului, în mod cu totul deosebit în acest An al Credinţei, ca toate comunităţile noastre, toată Biserica, să fie tot mai mult adevărate familii care trăiesc şi aduc căldura lui Dumnezeu”.
