Papa Francisc: Maria îi ocrotește pe cei smeriți
14.02.2016, Ciudad de Mexico (Catholica) - Primul pelerinaj al Papei Francisc la Sanctuarul Fecioarei de Guadalupe din Ciudad de Mexico a provocat reflecții despre ascultare, încredințare și speranță, când Sfântul Părinte a celebrat Liturghia în 13 februarie 2016. „Tocmai am auzit cum Maria a mers să se întâlnească cu verișoara ei Elisabeta. Ea pleacă fără întârziere, fără îndoieli, fără a-și încetini pasul, să fie cu ruda ei”, a spus Papa Francisc în predica în care a vorbit despre pasajul din Evanghelia lui Luca.
Maria „este femeia care spune ‘da’… acesta este ‘da’-ul care a determinat-o să dea ce are mai bun din ea, mergând în întâmpinarea altora”, a continuat Sfântul Părinte. El a celebrat Sfânta Liturghie la Bazilica Sanctuarului în cadrul vizitei sale de 6 zile în Mexic. A arătat că a asculta acest pasaj evanghelic despre Maria „în acest loc are o semnificație specială”, și a evidențiat disponibilitatea Mariei față de cei în nevoi, încredințarea ei în ascultare lui Dumnezeu ajutând-o să îi slujească pe frații ei. „Așa cum a însoțit-o pe Elisabeta în sarcina ei, a însoțit și continuă să însoțească dezvoltarea iubitei țări mexicane”.
Când Fecioara de Guadalupe i-a apărut Sf. Juan Diego pe dealul Tepeyac, în decembrie 1531, Papa Francisc a reamintit că „în acea dimineață, Dumnezeu a trezit speranța celor mici, a celor suferinzi, a celor strămutați sau respinși, a tuturor celor care simt că nu au un loc demn pe acest pământ”. Sf. Juan Diego a experimentat adevărata milostivire și speranță prin Fecioara de Guadalupe. Deși el adesea se gândea că „nu este persoana potrivită”, Maria a insistat în cererea ei și l-a făcut „ambasadorul ei”. Datorită smereniei Sf. Juan Diego, miracolul Fecioarei a putut să proclame că „suntem toți necesari, în special cei care în mod normal nu contează pentru că nu sunt ‘la înălțime'”, a afirmat Pontiful.
„Sanctuarul lui Dumnezeu este viața copiilor Săi, a oricui, indiferent de condiție, în special a tinerilor fără un viitor care sunt expuși la situații fără sfârșit de suferință și risc, și a vârstnicilor care nu sunt apreciați, sunt uitați și excluși”. Situația umilă a Sf. Juan Diego poate fi un exemplu pentru toți, a continuat Papa, spunând că Maria îi ocrotește pe copiii ei care se simt respinși, asigurându-ne că „lacrimile celor care suferă nu sunt în zadar. Sunt o rugăciune tăcută care se înalță până la cer și care în Maria găsește mereu loc sub mantia sa. În ea și cu ea, Dumnezeu se face frate și însoțitor de drum, poartă cu noi crucile pentru a nu ne lăsa striviți de durerile noastre.”
„Venind în acest sanctuar ni se poate întâmpla același lucru care i s-a întâmplat lui Juan Diego. Să privim la Mama pornind de la durerile noastre, de la fricile, disperările, tristețile noastre și să îi spunem: ‘Ce anume pot da eu dacă nu sunt o persoană instruită?’ Să privim spre Mama cu ochi care spun: ‘Sunt atâtea situațiile care ne iau forța, care ne fac să simțim că nu există spațiu pentru speranță, pentru schimbare, pentru transformare”. Pontiful a reflectat apoi asupra unui imn liturgic și a subliniat că „Maria ne spune că are ‘onoarea’ de a fi Mama noastră”.
„‘Oare nu sunt Mama ta? Nu sunt aici? Nu te lăsa învins de durerile tale, de tristețile tale’ – ne spune. Astăzi, din nou, ne trimite, ca pe Juanito; astăzi din nou ne repetă: fii mesagerul meu, fii trimisul meu pentru a construi atâtea noi sanctuare, pentru a însoți atâtea vieți, pentru a șterge atâtea lacrimi. Este suficient să mergi pe străzile din cartierul tău, din comunitatea ta, din parohia ta ca mesager al meu; înalță sanctuare împărtășind bucuria de a ști că nu suntem singuri, că ea este cu noi. Fii mesagerul meu – ne spune – dând de mâncare celor înfometați, de băut celor însetați, dă un loc celor nevoiași, îmbracă pe cel care este gol și vizitează pe cei bolnavi… Mergi ca să construiești sanctuarul meu, ajută-mă să ridic din nou viața fiilor mei, frații tăi.”

