Papa Francisc: Să nu opunem rezistență Duhului Sfânt, ci să ne lăsăm surprinși de Dumnezeu
08.05.2017, Vatican (Catholica) - Să ne ferim de păcatul de a ne împotrivi Duhului Sfânt dar să fim, în schimb, cât mai deschiși surprizelor lui Dumnezeu. În jurul acestui îndemn și-a țesut reflecțiile Papa Francisc în predica la Sfânta Liturghie de luni, 8 mai 2017, dimineața, din Casa Santa Marta, din Vatican. Inspirându-se din Faptele Apostolilor, în care se istorisește despre confruntarea dintre Sfântul Petru și prima comunitate creștină privitor la deschiderea Bisericii față de păgâni, Pontiful a amintit că Duhul Sfânt pune în mișcare Biserica, dând mobilitate comunității creștine, înfăptuind minuni, lucruri noi, chiar dacă unora le era teamă de aceste noutăți ale Bisericii.
„Duhul Sfânt este darul lui Dumnezeu, al acestui Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne surprinde mereu… Dumnezeul surprizelor. De ce [este astfel]? Pentru că este un Dumnezeu viu, un Dumnezeu care locuiește în noi, un Dumnezeu care este activ în inima noastră și care pășește alături de noi, în acest parcurs surprinzându-ne mereu. Și după cum Tatăl a avut creativitatea de a crea lumea, Duhul Sfânt are creativitatea de a înfăptui lucruri noi, zi de zi. Este un Dumnezeu care surprinde.”
Însă acest lucru poate crea probleme, după cum s-a întâmplat cu Petru care a fost contestat de alți discipoli când au aflat că și unii păgâni au primit Cuvântul lui Dumnezeu. Din punctul lor de vedere, Petru a mers prea departe, reproșându-i acest lucru chiar până la punctul de a-l întreba „Încotro ne duci tu, cei care ai fost chemat să fii piatra Bisericii”? Capitolul 11 din Faptele Apostolilor ni-l prezintă pe Petru care, în rugăciune fiind, are în extaz o viziune care îl va face să ia o decizie curajoasă, chemându-i pe apostoli să se reunească și să discute pentru a ajunge la un acord.
„Mereu, din vremea apostolilor și până în zilele noastre, există păcatul de a opune rezistență Duhului Sfânt. Acesta este și păcatul pe care îl reproșa Ștefan membrilor Sinedriului, spunându-le: ‘Voi și părinții voștri v-ați opus mereu Duhului Sfânt’. [Ei spuneau] ‘Nu! S-a făcut dintotdeauna așa și tot astfel trebuie să fie și în continuare. Nu veni cu această noutate, Petru. Stai liniștit, ia o pastilă care să-ți calmeze nervii… Stai liniștit.’ Aceasta reprezintă închiderea față de glasul lui Dumnezeu. Și Domnul, în Psalmul 94, vorbește poporului Său, îndemnându-l să nu-și învârtoșeze inima asemenea părinților săi.”
Îndreptându-și gândul spre Isus, Bunul Păstor, Pontiful a atras atenția că noi, creștinii, trebuie să știm să discernem noutatea care vine de la Dumnezeu și noutatea care vine de la diavol. „Credința nu se schimbă niciodată. Credința este aceeași, dar este în mișcare, crește, se lărgește”. Citându-l pe Sfântul Vicențiu din Lerins, Papa a evidențiat că „adevărurile Bisericii merg înainte: se consolidează în ani, se dezvoltă cu timpul, cu anii, se lărgesc cu timpul și devin mai înalte odată cu vârsta Bisericii”. „Să-i cerem lui Dumnezeu harul discernământului, pentru a nu greși calea și a nu cădea în imobilitate’, a spus Papa Francisc la finalul predicii.
