Papa Francisc: Să ne facem mici, ca să ascultăm glasul Domnului
23.06.2017, Vatican (Catholica) - Pentru a asculta glasul Domnului, este necesar să ne facem mici, a spus Papa Francisc în predica la Sfânta Liturghie celebrată vineri, 23 iunie 2017, dimineață, în capela Casei Santa Marta din Vatican, în solemnitatea Inimii Preasfinte a lui Isus. Domnul ne-a ales, s-a „amestecat cu noi pe drumul vieții” și ni l-a dăruit pe „Fiul Său, viața Fiului Său, din iubire pentru noi”. Comentând lecturile biblice ale solemnității (Deuteronom 7,6-11; Psalm 102; 1Ioan 4,7-16; Matei 11,25-30), Papa s-a oprit mai întâi asupra pericopei din Cartea Deuteronomului în care Moise spune că Dumnezeu ne-a ales ca să fim poporul Său special între toate popoarele pământului.
Pontiful a explicat că solemnitatea Inimii Preasfintei a lui Isus reprezintă o preamărire a lui Dumnezeu care „în inima lui Isus ne dă harul de a celebra cu bucurie tainele mântuirii noastre, ale iubirii Sale față de noi”. Este celebrarea „credinței noastre”. Două cuvinte au atras în mod particular atenția Sfântului Părinte: alegere și micime. Nu noi l-am ales pe El, ci Dumnezeu este cel care s-a făcut „prizonier al nostru”: „S-a condiționat de viața noastră, nu se poate dezlega. A jucat tare! Și rămâne credincios în această atitudine. Am fost aleși din iubire și aceasta este identitatea noastră.”
Cineva ar putea spune: „Eu am ales această religie, am ales cutare…” „Nu”, a precizat Papa, „Nu tu ai ales. El este cel care te-a ales pe tine, te-a chemat și s-a legat. Aceasta este credința noastră. Dacă noi nu credem în acest fapt, nu înțelegem ce înseamnă mesajul lui Cristos, nu înțelegem Evanghelia”. Dar dacă Domnul îi alege pe cei mici, „pentru a asculta glasul Domnului, trebuie să ne facem mici”. Se ajunge astfel la misterul Inimii lui Cristos care nu este, cum spun unii, „o iconiță” pentru cei evlavioși: Inima străpunsă a lui Cristos este „inima revelației, inima credinței noastre pentru că El s-a făcut mic, a ales această cale”. S-a înjosit pe sine și s-a nimicit „până la moartea pe cruce”. El a ales această cale, ceea ce era mic, pentru ca „slava lui Dumnezeu să se poată arăta”.
Din trupul lui Cristos străpuns de sulița soldatului „a ieșit sânge și apă” și misterul lui Cristos acesta este. În solemnitatea de astăzi celebrăm „Inima care iubește, care alege, care este credincioasă” și „se leagă de noi, se revelează celor mici, îi cheamă pe cei mici, se face mică” pentru cei mici: „Credem în Dumnezeu. Da. Și în Isus. Da. Isus este Dumnezeu? Da. Dar misterul este aceasta. Aceasta este manifestarea, aceasta este gloria lui Dumnezeu. Fidelitate în a alege, în a se lega și a fi mic chiar și pentru sine: a deveni mic, a se nimici. Problema credinței este nucleul vieții noastre: putem fi plini de atât de multe virtuți, dar fără sau cu puțină credință. Trebuie să începem de aici, de la misterul lui Isus Cristos, care ne-a mântuit prin fidelitatea Sa”. Domnul, a încheiat predica sa Papa, să ne dăruiască harul de a celebra în Inima lui Isus Cristos „faptele minunate, marile fapte ale mântuirii, lucrările mari ale răscumpărării”.
