Cardinalul Sgreccia: Cazul Charlie Gard în 10 puncte
07.07.2017, Roma (Catholica) - Cardinalul italian Elio Sgreccia, fost președinte al Academiei Pontificale pentru Viață, a analizat cazul micuțului Charlie Gard și a oferit „10 puncte critice” de luat în considerare, în cotidianul italian La Stampa, în ziua de luni, 3 iulie 2017. Charlie Gard s-a născut în 4 august 2016 și suferă de o degenerare mitocondrială care i-a afectat creierul. El primește asistență pentru a respira și este hidratat și hrănit printr-un tub, într-un spital din Marea Britanie. Părinții lui au adunat aproape 2 milioane de dolari pentru a-l duce în Statele Unite pentru un tratament experimental, dar tribunalele din Marea Britanie au decis împotriva acestei posibilități. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a stabilit în 29 iunie că Spitalul Great Ormond Street, unde se află copilul, nu mai trebuie să îl țină în viață cu ajutorul aparatelor, fiind refuzată și cererea părinților de a-și lua copilul ca să moară acasă.
Cardinalul Sgreccia a subliniat mai întâi că în cazul unei boli, „caracterul incurabil nu poate fi niciodată confundat cu lipsa de îngrijire”. „O persoană afectată de o suferință considerată, în stadiul actual el medicinei, incurabilă, este în mod paradoxal subiectul care, mai mult decât oricine altcineva, are dreptul să ceară și să obțină asistență și îngrijire continuă, atenție și devotament. Cardinalul Sgreccia a susținut demnitatea intrinsecă a fiecărei ființe umane și drepturile care izvorăsc de aici, indiferent de starea sa de sănătate, și a mai subliniat că hrănirea și hidratarea nu sunt terapii, ci minimul necesar pentru supraviețuirea oricărei persoane. „Apa și hrana nu devin tratamente prin simplul fapt că sunt administrate artificial; în consecință, întreruperea lor nu este asemenea suspendării unei terapii, ci înseamnă a lăsa să moară de foame și sete pe cineva care nu se poate hrăni singur”.
A arătat de asemenea că nu trebuie să existe o ruptură între deciziile echipei medicale și voința părinților, și s-a declarat în favoarea unei abordări „paliative integrale”: „Este posibil ca terapia experimentală să nu dea rezultatele medicale așteptate, dar este de asemenea adevărat că suferințele lui Charlie cer o abordare paliativă integrală și sistematică ce ar putea însoți experimentarea în sine”. Cardinalul a mai precizat că „principiul interesului minorului… nu justifică o formă pasivă de eutanasie, așa cum s-a decis să se practice în cazul micuțului Charlie. Credem că interesul stă în direcția asigurării unei existențe cât mai demne, printr-o strategie antalgică oportună… dacă se dovedește imposibilă calea accesului la protocolul experimental care se desfășoară deja în SUA. Este exact ceea ce părinții lui Charlie nu au încetat să ceară până astăzi”.
Cardinalul Sgreccia a deplâns cultura rebutului: „Ascunsă în spatele fiecărui aspect al acestui caz, deși niciodată menționată, este ideea eficienței în managementul resurselor medicale care împinge spre a le folosi într-un mod care nu poate decât să genereze o nestăpânită cultură a rebutului”. A pus sub semnul întrebării „paradigma” așa numitei „calități a vieții”: „Și mai alarmantă este ușurința cu care este acceptată paradigma calității vieții, adică acel model cultural care înclină să recunoască lipsa de demnitate a anumitor existențe umane, total egalată și confundată cu boala pe care o au sau cu suferințele care îi însoțesc”.
În fine, a deplâns alunecarea spre o eutanasie banalizată și ambivalența celor care, „cerând libertatea accesului total și nediscriminat la eutanasie – bazându-se pe predominanța exclusivă a autonomiei individuale – refuză în același timp această autonomie decizională în alte cazuri, ca acesta despre care vorbim, în care se consideră că doar medicii au legitimitatea de a decide, fără nici o implicare a părinților”. Tot luni, 3 iulie, Spitalul pediatric Bambino Gesu al Vaticanului a anunțat că este gata să îl primească pe Charlie Gard în Roma pentru tot timpul pe care îl mai are de trăit, dacă părinții lui doresc aceasta și dacă starea lui o permite. Deși mama lui Charlie a contactat-o pe directoarea spitalului pentru a discuta despre îngrijirea lui, spitalul din Marea Britanie a răspuns în 4 iulie că transferul nu este posibil „din motive legale”.
Prin Mitropolitul Hilarion, capul Departamentului pentru Relații Externe al Patriarhiei Moscovei, Biserica Ortodoxă Rusă a protestat și ea împotriva deciziei finale a Curții Europene de a îndepărta sistemul de susținere a vieții micuțului Charlie Gard. „Astăzi dreptul la viață face loc dreptului la moarte”, a deplâns Mitropolitul, arătând că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului „demonstrează o criză extrem de profundă a noțiunii de protejare a drepturilor omului”. El consideră situația în particular dramatică pentru faptul că părinții copilului nu pot lua o decizie independentă: „De ce în secolul XXI, într-un stat democratic liber, o familie este închisă într-o clinică din cauza deciziei Curții și nu poate apela la o altă clinică?”
Aceasta este „o violare a conștiinței părinților, batjocură și sadism îmbrăcate în culori umaniste”. Mitropolitul Hilarion și-a exprimat în concluzie speranța ca părinții lui Charlie să aibă șansa de a da copilului lor tratamentul pe care ei îl consideră necesar: „Mă rog ca ei să poată să treacă prin teribilele încercări cu care trebuie să se confrunte”. Președintele american Donald Trump a reacționat și el la situația dramatică a copilașului: „Dacă îl putem ajuta pe micuțul Charlie Gard, împreună cu prietenii noștri din Marea Britanie și cu Papa, vom fi foarte bucuroși să o facem”, a postat el pe contul său de Twitter luni, 3 iulie.
