Papa s-a întâlnit cu marele muftiu al Ierusalimului

13.05.2009, Vatican (Catholica) - Ieri la 8.45, Papa Benedict al XVI-lea a mers la Muntele Templului din Ierusalim, cunoscut în arabă ca al-Haram al-Sharif (Nobilul Sanctuar), locul unde Solomon şi-a ridicat Templul, mai apoi reconstruit de Irod la sfârşitul primului secol îC. Este de asemenea locul unde se află două moschei: Domul Stâncii şi Al-Aqsa. Zona Muntelui Templului este dragă celor trei credinţe monoteiste; evreilor deoarece aici a fost Avraam chemat să îl jertfească pe fiul său, Isaac, aici fiind şi locul templului lui Solomon; musulmanii îl consideră al treilea loc de pelerinaj după Mecca şi Medina, şi locul unde profetul Mohamed s-a înălţat la ceruri; creştinii deoarece aici a vorbit Cristos despre distrugerea Templului.

Domul în formă octogonală cu acoperişul aurit este cel mai vechi monument musulman existent în Ţara Sfântă. Prima moschee, construită în 640, a fost înlocuită în 687 de cea actuală. În secolul XII a fost transformată în biserică creştină de către cruciaţi, care au numit-o „Templum Domini”, dând astfel nume Ordinului Templierilor. A redevenit loc musulman de rugăciune în 1187. În centrul acestei moschei se află stânca sfântă pe care Muhamed s-a rugat înainte să meargă în cer. Moscheea Al-Aqsa, al cărei nume în arabă înseamnă „calea cea mai îndepărtată”, este, tot conform tradiţiei musulmane, cel mai îndepărtat loc de Mecca în care Muhamed a fost transportat în mod miraculos într-o noapte. A fost construită la începutul secolului VIII, distrusă de un cutremur, reconstruită şi devenită biserică a Templierilor. Asemenea Domului Stâncii, mai apoi musulmanii au recuperat-o. În timpul restaurării din 1938, regele Farouk al Egiptului a refăcut tavanul iar Mussolini a donat coloanele de marmură de Carrara.

Sfântul Părinte a sosit la Domul Stâncii la 9AM, fiind salutat de Muhammad Ahmad Husayn, marele mufti al Ierusalimului şi preşedinte al Consiliului Waqf (ce administrează proprietăţile religioase). După un scurt circuit în zonă, Papa a fost însoţit la clădirea „al-Kubbah al-Nahawiyyah”, unde reprezentanţii musulmani îl aşteptau pentru a-l saluta. „Domul Stâncii”, a spus Papa în discursul adresat lor, „ne invită inimile şi minţile să reflecteze asupra misterului creaţiei şi credinţei lui Avraam. Aici căile celor trei mari religii monoteiste se întâlnesc, amintindu-ne de ceea ce avem în comun. Fiecare credem în Dumnezeu Unul, creatorul şi stăpânitorul a toate. Fiecare îl recunoaştem pe Avraam ca părinte.” Papa a continuat: „Într-o lume din păcate măcinată de diviziuni, acest loc sfânt serveşte ca stimulent, dar şi ca provocare pentru oamenii de bunăvoinţă, pentru a lucra spre depăşirea neînţelegerilor şi conflictelor trecutului şi pentru a deschide calea unui dialog sincer, care să construiască o lume a dreptăţii şi păcii pentru generaţiile viitoare.”

„Din moment ce învăţăturile tradiţiilor religioase privesc în cele din urmă realitatea lui Dumnezeu, sensul vieţii şi destinul comun al omenirii – adică tot ceea ce este mai sfânt şi mai drag nouă – ar putea exista tentaţia de a intra într-un astfel de dialog cu reţinere sau cu ambivalenţă vizavi de posibilităţile lui de succes. Şi totuşi putem începe cu încrederea că Dumnezeu Unul este izvorul infinit de dreptate şi milă, pentru că în El cele două există în perfectă unitate. Cei care mărturisesc numele Lui au sarcina de a lucra necontenit pentru dreptate, imitând iertarea lui, pentru că amândouă sunt intrinsec orientate spre convieţuirea paşnică şi armonioasă a familiei umane.”

„Am venit la Ierusalim într-o călătorie de credinţă […] ca Episcop al Romei şi Succesor al Apostolului Petru”, a mai spus Papa, „dar şi ca fiu ai lui Avraam, prin care `toate familiile pământului găsesc binecuvântare`. Vă asigur de dorinţa arzătoare a Bisericii de cooperare pentru bunăstarea întregii familii umane. Ea crede ferm că împlinirea promisiunii făcute de Avraam este universal ca scop, îmbrăţişând pe toţi oamenii indiferent de provenienţă sau statut social. În contextul în care musulmanii şi creştinii aprofundează dialogul respectuos deja început, mă rog ca ei să exploreze modul în care Unicitatea lui Dumnezeu este profund legată de unitatea familiei umane.” După terminarea discursului, Sfântul Părinte şi-a continuat vizita mergând la Zidul Plângerii.