Identitatea creştină şi valorile Europei de astăzi (II)
19.04.2007, Iaşi (Catholica) - Simpozionul internaţional „Identitatea creştină şi valorile Europei de astăzi” s-a desfăşurat la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi în perioada 18-19 aprilie 2007. Au participat studenţi, profesori, politicieni, oameni de cultură, clerici şi creştini laici, invitaţi experţi din Germania, Italia, Elveţia şi România (Bucureşti, Cluj şi Iaşi). Conferinţele au fost moderate de pr. prof. dr. Ştefan Lupu, vicerector la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, se arată în relatarea publicată pe www.ercis.ro.
Cea de-a doua zi a simpozionului internaţional a debutat cu o conferinţă ţinută de domnul profesor Alexander Baumgarten de la Facultatea de Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, legată de ordonarea evenimentelor după cauzalitatea lor, privite prin prisma modernităţii. Conferinţa s-a centrat în jurul conceptului de modernitate aşa cum a fost el înţeles începând cu secolul al XV-lea până în zilele noastre, când asistăm la o perioadă post-modernă ce oscilează între afirmarea unor noi valori şi supravieţuirea unei metafizici clasice, formulată de scolastici. Raportul dintre suflet şi Dumnezeu este văzut acum într-o perspectivă nemediată, directă, iar inspiraţia divină întreţine un caracter merituos. Singurul mediator al mântuirii este Fiul întrupat. Raţionalismul a apărut ca o formulare a conceptului de prezentare a adevărului prin intermediul ideilor noastre, iar intelectul trebuie să-şi caute singur resursele pentru a ajunge la cunoaşterea adevărului. Conferinţa domnului Baumgarten a avut ca scop încercarea unei definiri a raportului dintre modernitate şi creştinism.
Cea de-a doua conferinţă, a domnului conf. Mihai Maga de la aceeaşi universitate, a avut ca subiect prezentarea succintă a gândirii filozofului Marsilio de Padova prin intermediul unei schiţări istorice a contextului în care a trăit (sec. XIII-XIV) şi a încercat să clarifice conceptul de separare a puterilor în stat, al cărui autor este acest filozof. Ideea centrală a gândirii filozofului italian este că omul nu poate crea o cetate ideală, ci trebuie să depună toate eforturile pentru a crea condiţiile unei concretizări relative a acestui concept. A treia conferinţă, cea a domnului profesor Radu Carp, a avut în centru prezentarea portretului lui Pierre Manent, gânditor francez contemporan, cu o concepţie liberală în ceea ce priveşte secularizarea şi raportarea statului la Biserică. Specialist în gândirea lui Machiavelli, Hobbes şi Rousseau, el afirmă faptul că Biserica şi-a pierdut aproape total puterile pe care le deţinea în perioada medievală şi nu le va mai recăpăta niciodată, deoarece identitatea religioasă a statului a fost pierdută prin identitatea naţională.
A patra conferinţă, cea a domnului profesor Alois Gherguţ de la Universitatea din Iaşi, a prezentat relativismul structural potrivit teoriei lui Lutkin, care afirmă că religia şi statul se dezvoltă în măsura în care ştiu să colaboreze. Deşi acest lucru este aproape total inexistent, domnul profesor a afirmat că dezideratul poate fi atins doar printr-o reafirmare a valorilor comune acestor două realităţi şi printr-o relansare a dialogului. Ultima conferinţă, cea a părintelui profesor Wilhelm Dancă de la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” din Iaşi, a cuprins o scurtă statistică cu privire la răspândirea religiilor în Europa; a frapat faptul că 20% dintre locuitorii Europei afirmă că nu au religie. Dincolo de problemele ecumenismului şi ale dialogului interreligios, rămâne provocarea pentru fiecare om: aceea de a da exemplu de credinţă prin viaţa proprie şi prin mărturia concretă în diferitele situaţii ale vieţii.
Concluziile finale ale acestui simpozion au fost formulate de pr. Lucian Farcaş de la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, care a afirmat că Dumnezeul lui Isus este acela al poporului ales şi că, dincolo de provocările social-politice şi doctrinare cu care se confruntă creştinismul în Europa, rămâne posibilitatea ca fiecare om să adere conştient şi realist, nu la Dumnezeul filozofilor, ci la Dumnezeul lui Abraham, Isaac şi Iacob.
