Papa evaluează obiectivele anului 2006
22.12.2006, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea afirmă că pacea, familia şi dialogul interreligios au fost temele majore ale pontificatului său în 2006. Afirmaţia a fost făcută astăzi, la întâlnirea cu Cardinalii, Arhiepiscopii, Episcopii şi membrii Curiei Romane, cu ocazia schimbului de felicitări de Crăciun, în Aula Clementină a Palatului Apostolic.
Sfântul Părinte a spus că anul care se încheie „rămâne în memoria noastră cu amprenta profundă a ororilor războiului care a avut loc în preajma Ţării Sfinte, precum şi cu amprenta generală a pericolului unei ciocniri între culturi şi religii, un pericol care încă ameninţă acest moment istoric. Problema căilor spre pace a devenit o provocare de primă importanţă pentru toţi cei care se preocupă de soarta fiinţei umane.” Amintind de salutul îngerului adresat păstorilor în noaptea de Crăciun, Episcopul Romei a subliniat „inseparabila legătură dintre relaţia omului cu Dumnezeu şi relaţiile dintre oameni”. „Pacea pe pământ nu poate fi găsită fără reconcilierea cu Dumnezeu”, a mai spus Papa în lungul său discurs în limba italiană.
Pontiful a trecut în revistă cele patru călătorii apostolice internaţionale pe care le-a făcut în 2006: Polonia (25-28 mai); Valencia, Spania (8-9 iulie); regiunea Bavaria din Germania (9-14 septembrie); Turcia (28 noiembrie – 1 decembrie). Despre prima vizită, Sfântul Părinte a spus că a fost „o datorie de onoare” faţă de Papa Ioan Paul al II-lea. Amintind de călătoria în Valencia şi de prezenţa sa la Întâlnirea Mondială a Familiilor, Papa Benedict şi-a exprimat îngrijorarea relativ la uniunile civile: „Când se creează noi forme juridice care relativizează căsătoria, renunţarea la legătura definitivă obţine de asemenea, să spunem aşa, un sigiliu juridic.” Privitor la călătoria sa în oraşele germane Munchen, Altoetting, Regensburg şi Freising, Papa a explicat că una dintre temele centrale a reprezentant-o dialogul. A amintit de întâlnirea pe care a avut-o acum mai mulţi ani cu filozoful german Jürgen Habermas, care i-a transmis pe atunci Cardinalului Joseph Ratzinger nevoia de „gânditori care să poată să transmită codul convingerilor credinţei creştine în limbajul lumii secularizate, pentru a face aceste convingeri mai eficiente într-un mod nou”.
„Şi mai evidentă este urgenţa faptului că lumea are nevoie de un dialog între credinţă şi raţiune”, a spus Pontiful, în special atunci când „capacitatea cognitivă a fiinţei umane, dominarea lui asupra materialului mulţumită forţei gândirii, a înregistrat un progres inimaginabil”, care ar putea deveni „un pericol care ameninţă persoana şi lumea”. Papa Benedict a continuat: „Ştiinţa trebuie să primească, într-un mod nou, ca o provocare şi ca o oportunitate, credinţa în Dumnezeu, care este o Persoană a raţiunii, Creator al universului. În mod reciproc, această credinţă trebuie să îi recunoască încă o dată vastitatea intrinsecă şi caracterul ei raţional.”
Papa a reflectat apoi asupra dialogului dintre religii, o temă esenţială a vizitei sale apostolice din Turcia, care „mi-a dat ocazia să manifest şi în mod public respectul pe care îl port religiei islamice”. „Lumea musulmană are în faţă o sarcină similară cu cea care a fost impusă creştinilor începând cu Iluminismul şi cu Conciliul Vatican II, ca rezultat al unei căutări exhaustive, tradusă în soluţii concrete pentru Biserica Catolică”, a spus Sfântul Părinte. „Pe de o parte, există o încercare de a opune dictatura raţiunii pozitiviste care îl exclude pe Dumnezeu din viaţa comunităţii şi din viaţa publică. Pe de altă parte este necesar să acceptăm adevăratele victorii ale Iluminismului, drepturile fiinţei umane şi în special libertatea credinţei şi a exercitării ei.” Papa a subliniat şi importanţa întâlnirii sale cu Patriarhul ecumenic Bartolomeu I, după care s-a reîntors la tema păcii. „Trebuie să învăţăm că pacea nu poate fi obţinută doar din exterior”, deoarece „încercarea de a o stabili cu ajutorul violenţei atrage doar după ea noi violenţe”. În fine, Papa a mai spus că „trebuie să învăţăm că pacea poate exista doar dacă ura şi egoismul sunt depăşite din interior”.
