Opera lui Dostoevski vorbeşte despre existenţa lui Dumnezeu
16.11.2006, Moscova (Catholica) - În biserica Ss. Petru şi Pavel de la fostul spital Mariinsky pentru săraci din Sankt Petersburg a fost celebrat în ziua de sâmbătă, 11 noiembrie 2006, un recviem pentru Fiodor Mihailovici Dostoevski (1821-1881), la a 185-a aniversare a naşterii scriitorului. Serviciul de presă al Fundaţiei Sf. Andrei Întâiul Chemat a relatat pentru agenţia Interfax că anul 2006 a marcat mai multe date importante, precum comemorarea a 125 de ani de la moartea lui Dostoevski, aniversarea a 160 de ani de la naşterea soţiei sale Ana, şi aniversarea publicării unor romane ale sale precum „Umiliţi şi obidiţi” (145 de ani), „Crimă şi pedeapsă” (140 de ani), „Posedaţii” (135 de ani) şi „Fraţii Karamazov” (125 de ani).
Au avut loc mai multe conferinţe internaţionale în Rusia – la Staraya Russa, Omsk şi Zaraisk lângă Moscova -, în Bielorusia şi în alte ţări vecine Rusiei, precum şi în Serbia, Spania şi Germania. Conferinţa „Familia Dostoevski în istoria Rusiei” a avut loc în Sankt Petersburg în perioada 9-12 noiembrie, cu participarea unor specialişti din Rusia, Japonia, Moldova, SUA, Italia, Ucraina, Cehia, Polonia, Bielorusia, Elveţia şi Germania. Într-un interviu pentru Interfax, Episcopul Hilarion de Viena şi Austria, reprezentantul Patriarhiei Moscovei pe lângă instituţiile europene, a subliniat faptul că Dumnezeu este tema centrală a muncii creative a lui Dostoevski. „Cred că puterea lui Dostoevski constă în aceea că el a arătat în întreaga sa operă că mântuirea şi morala sunt imposibile fără Dumnezeu. Doar credinţa în Dumnezeu garantează supravieţuirea morală a fiecărei fiinţe umane şi a întregii omeniri”.
Episcopul Hilarion a arătat că el a crezut în Dumnezeu înainte de a ajunge să cunoască lucrările lui Dostoevski, dar că autorul a contribuit la creşterea lui în credinţa ortodoxă. Episcopul l-a numit pe Dostoevski „un uriaş care nu a fost întrecut de nimeni în literatura rusă”. El a mai spus că Dostoevski a reuşit să pătrundă în profunzimea fiinţei umane, pentru a ridica „cele mai dificile şi importante întrebări despre semnificaţia vieţii, existenţa lui Dumnezeu şi relaţia dintre libertatea umană şi dreptatea lui Dumnezeu”. „Tema principală a tuturor romanelor sale o constituie întrebarea dacă Dumnezeu există sau nu. Scala valorilor morale a fiinţelor umane depinde de răspunsul la această întrebare”, a spus reprezentantul Bisericii Ortodoxe Ruse.
