Papa a încredinţat Reginei Păcii neliniştile umanităţii zdruncinate de violenţă

15.08.2006, Vatican (Catholica) - Astăzi Bisericile Catolică şi Ortodoxă sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului. Papa Benedict s-a întors pentru această sărbătoare la Vatican. Oferim în continuare cuvintele rostite de Sfântul Părinte înaintea rugăciunii Angelus, în traducerea Radio Vatican.

Dragi fraţi şi surori, tradiţia creştină a stabilit în inima verii una dintre sărbătorile mariane cele mai vechi şi sugestive, solemnitatea Ridicării la Cer a Sfintei Fecioare Maria. Aşa cum Isus a înviat din morţi şi s-a înălţat la dreapta Tatălui, la fel Maria, după ce a terminat cursul existenţei sale pământeşti, a fost înălţată la cer. Liturgia ne aminteşte astăzi acest mângâietor adevăr de credinţă, în timp ce cântă laudele Aceleia care a fost încununată de slavă fără asemănare. „Un semn mare s-a arătat în cer – citim în fragmentul din cartea Apocalipsului propus astăzi spre meditaţie -: o femeie înveşmântată cu soarele, având luna sub picioarele ei iar pe cap purtând o coroană de douăsprezece stele” (12,1). În această femeie strălucitoare de lumină Părinţii Bisericii au recunoscut-o pe Maria. În triumful ei, poporul creştin peregrin în istorie întrevede împlinirea aşteptărilor sale şi semnul sigur al speranţei sale.

Maria este exemplu şi sprijin pentru toţi credincioşii: ne încurajează să nu ne slăbească încrederea în faţa dificultăţilor şi a problemelor inevitabile din fiecare zi. Ne asigură ajutorul său şi ne aminteşte că esenţialul este a căuta şi a ne gândi „la cele de sus, şi nu la cele de pe pământ” (Col 3,2). Prinşi de ocupaţiile zilnice riscăm de fapt să credem că scopul ultim al existenţei umane este aici, în această lume în care suntem doar în trecere. În schimb, Paradisul este adevărata ţintă a pelerinajului nostru pământesc. Cât de diferite ar fi zilele noastre dacă ar fi animate de această perspectivă! Aşa a fost şi pentru sfinţi. Existenţa lor mărturiseşte că atunci când se trăieşte cu inima îndreptată constant spre cer, realităţile pământeşti sunt trăite în justa lor valoare, deoarece le luminează adevărul veşnic al iubirii divine.

Reginei păcii, pe care o contemplăm în slava cerească, doresc să îi încredinţez încă o dată neliniştile umanităţii din orice loc al lumii zdruncinat de violenţă. Ne unim cu fraţii şi surorile noastre care chiar în aceste ore sunt adunaţi în sanctuarul Fecioarei a Libanului la Harissa pentru o concelebrare euharistică prezidată de Cardinalul Roger Etchegaray, aflat în Liban ca trimis special al meu, pentru a duce încurajare şi solidaritate concretă tuturor victimelor conflictului şi a se ruga pentru marea intenţie a păcii. Suntem în comuniune şi cu păstorii şi credincioşii Bisericii din Ţara Sfântă, care s-au reunit la Nazaret în bazilica Buneivestiri în jurul reprezentantului pontifical în Israel şi Palestina, Arhiepiscopul Antonio Franco, ca să se roage pentru aceleaşi intenţii. Gândul meu se îndreaptă şi spre iubita naţiune din Sri Lanka, ameninţată de agravarea conflictului etnic; spre Irak, unde înspăimântătoarea şi zilnica vărsare de sânge îndepărtează perspectiva reconcilierii şi a reconstrucţiei. Fie ca Maria să dobândească pentru toţi sentimente de îngăduinţă, voinţă de înţelegere şi dorinţă de armonie!