Iubirea defineşte călătoria omului pe pământ
05.04.2009, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea afirmă că iubirea, o adevărată dăruire de sine după cum se vede în Crucea lui Isus, dă sens vieţii, iar absenţa ei conduce la sentimentul de goliciune interioară şi plictiseală. Această idee a fost susţinută în predica din această dimineaţă, a Duminicii Floriilor, la Liturghia din Piaţa San Pietro. Sfântul Părinte a binecuvântat ramurile de palmier şi de măslin şi a prezidat celebrarea liturgică.
Pontiful a explicat că Isus, Regele care a intrat în Ierusalim într-o procesiune triumfală, a venit să aducă un nou tip de împărăţie. Această împărăţie „trece prin cruce”. „Deoarece Isus s-a dăruit pe Sine total, El poate – pentru că este Cel Înviat – să aparţină tuturor şi să se facă prezent tuturor.” Sfântul Părinte a subliniat apoi că împărăţia lui Cristos este de asemenea „universală” şi „nu cunoaşte graniţe”. Aşa ceva este posibil pentru că „nu este o împărăţie politică, ci este bazată exclusiv pe adeziunea gratuită la iubire – o iubire care, la rândul ei, răspunde iubirii lui Isus Cristos care s-a dat pe sine tuturor.” Şi a continuat: „Universalitatea include misterul crucii. Universalitatea este mereu o autodepăşire, o renunţare la ceva ce este al nostru. Universalitatea şi crucea merg împreună. Doar în acest mod poate fi pacea realizată.”
Papa Benedict a afirmat apoi: „Cel care doreşte să aibă viaţa pentru el, care trăieşte pentru el, care stoarce totul pentru el şi exploatează toate posibilităţile – acesta este cel care îşi pierde viaţa. Ea devine plictisitoare şi goală. Doar abandonându-ne pe noi înşine, doar în darul dezinteresat al propriei persoane în favoarea Lui, doar în `da`-ul spus măreţiei vieţii, tocmai vieţii lui Dumnezeu, viaţa noastră devine deplină şi mai spaţioasă. […] Iubirea în fapt înseamnă a ne lăsa pe noi în urmă, a ne dărui, a nu dori să ţinem pentru noi, ci a deveni liberi de noi: a nu fi preocupaţi de noi – de ce vom deveni – ci a privi înainte, spre celălalt, spre Dumnezeu şi spre oamenii pe care El mi i-a trimis. Acest principiu al iubirii defineşte călătoria omului, identic fiind cu misterul crucii, cu misterul morţii şi al învierii pe care îl întâlnim în Cristos.” Papa a subliniat că „da”-ul spus Domnului trebuie repetat în fiecare zi, în special atunci când „tocmai ne-am agăţat de propria persoană”. Şi a adăugat: „Nu există o viaţă de succes fără sacrificiu.”
Deşi este dificil, a mai spus Papa, ne putem ruga ca Isus, care „s-a simţit condus să ceară să fie eliberat de teroarea patimilor”. „Înaintea lui Dumnezeu nu trebuie să ne refugiem în exprimări pioase. […] În final gloria lui Dumnezeu, domnia Sa, va fi mereu mai importantă şi mai adevărată decât gândurile mele şi decât voia mea. Iar acest fapt este esenţial în rugăciunea şi în viaţa noastră: să înţelegem această ordine corectă a realităţii, acceptând-o în interiorul nostru; să avem încredere în Dumnezeu şi să credem că El face ceea ce trebuie; să înţelegem că voia Sa este adevăr şi este iubire; să înţelegem că viaţa mea va fi una bună dacă voi învăţa cum să mi-o conformez acestei ordini. Viaţa, moartea şi învierea lui Isus sunt garantul că ne putem cu adevărat încredinţa lui Dumnezeu. În acest fel se realizează Împărăţia Sa.”
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
