Papa sprijină cererile G-8 vizavi la criza din Orientul Mijlociu
20.07.2006, Introd (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea cere credincioşilor să se roage pentru pace şi sprijină comunicatul G-8, în care se cere încetarea violenţelor din Orientul Mijlociu. Marţi, întorcându-se după o vizită făcută la mănăstirea Sf. Bernard din Alpi, în mod surprinzător Sfântul Părinte a acceptat să stea de vorbă cu jurnaliştii care îl aşteptau lângă cabană.
Unul dintre reporteri l-a întrebat: „Ce trebuie să facă comunitatea internaţională în acest context tot mai tragic?” Papa a răspuns: „Sunt complet de acord cu comunicatul G-8. Cred că el indică drumul de urmat. Nu am nimic de adăugat, doar aş dori să amintesc importanţa rugăciunii, pentru ca Dumnezeu să ne ajute şi să ne dea pacea”, a spus Sfântul Părinte, citat de Salvatore Mazza, trimis special al publicaţiei italiene Avvenire. Declaraţia la care se referă Papa, aprobată la 16 iulie de liderii G-8, cere Israelului, palestinienilor şi miliţiei Hezbollah să înceteze operaţiunile armate şi să elibereze soldaţii capturaţi şi pe miniştrii şi parlamentarii palestinieni deţinuţi.
Radio Vatican a publicat pe aceeaşi temă a tensiunilor din Orientul Mijlociu un interviu cu Episcopul Vincenzo Paglia de Terni-Narni-Amelia, preşedinte al Comisiei pentru Ecumenism şi Dialog din cadrul Conferinţei Episcopale Italiene. Vorbind despre această tensiune, prelatul a spus că aici „dialogul este obligatoriu, deoarece aceste popoare – folosesc un cuvânt dificil – sunt `obligate` să convieţuiască iar convieţuirea cere o angajare absolut extraordinară, mai ales în momentele cele mai dificile, cum este cel pe care îl trăim acum. Este clar că trebuie să tacă armele. Cert este că singura cale pentru a bloca tragedia armelor, este cea a reluării dialogului la toate nivelurile.”
Referitor la rolul religiilor, Episcopul Paglia a spus: „În Orientul Mijlociu, rolul religiilor devine din ce în ce mai decisiv. Desigur, este o problemă politică, este o problemă a două popoare care cer justiţie şi fiecare pretinde existenţa şi acest lucru, fireşte, este o obligaţie pentru toţi. Dar religiile – în acest caz trei: evrei, catolici şi musulmani – trebuie să afle căile, poate cu o mai mare angajare, pentru a ţese din nou acea reţea de raporturi care fără îndoială este unica ce poate purta o speranţă de pace. Să ne reamintim un lucru: toate aceste trei religii se referă la Abraham şi toate trei sunt într-un anume mod fiice ale lui Abraham şi, prin urmare, toţi trei fii ai unicului Tată.”
