Radio Iaşi: Transmiterea Liturghiei duminicale

27.03.2006, Iaşi (Catholica) - Prima Liturghie romano-catolică din seria de transmisii duminicale la Radio Iaşi avut loc duminică, 26 martie. Liturghia a fost oficiată de PS Petru Gherghel. Transmiterea în direct a Liturghiei din duminica a IV-a a Postului Mare s-a făcut din catedrala „Adormirea Maicii Domnului” între orele 8.05 şi 9.00. Liturghia se transmite la Radio Iaşi (Str. Lascăr Catargi, 33-34, 700107-Iaşi; tel. 0232/211190; e-mail: secretariat@radioiasi.ro; radioias@mail.dntis.ro; redactor şef: nicolae.tomescu@radioiasi.ro; web: www.radioiasi.ro) pe unde medii (AM) – orele 6.00-22.00 – 1053 KHz; unde ultrascurte (FM) – orele 6.00-24.00; 96,3 MHz – Iaşi, 90,8 MHz – Rarău, precum şi pe internet (www.radioiasi.ro).

Pr. Cornel Cadar anunţă pe situl Ercis.ro că reacţiile venite din partea multor credincioşi la sediul Episcopiei de Iaşi sunt pozitive: s-au unit sufleteşte prin radio la celebrarea sfintei Liturghii credincioşi din diferite localităţi, bolnavi, oameni în vârstă sau în călătorie; au fost şi persoane care au ascultat Liturghia pe internet. Aprobarea din partea conducerii Radioului a transmiterii unei Liturghii vine în întâmpinarea numeroaselor cereri ale credincioşilor şi ale Episcopiei de Iaşi. Una dintre temele intens analizate la Sinod a fost „Biserica şi mass-media”. În cadrul acesteia a reieşit dorinţa participanţilor de a avea un spaţiu mai larg în cadrul emisiunilor de la Radio Iaşi; a fost insistentă cererea de a avea măcar o Liturghie la radioul pe care ei îl ascultă, având în vedere că pentru credincioşi radioul este cel mai accesibil mijloc de comunicare în masă. Duminica următoare, 2 aprilie, Liturghia transmisă la Radio Iaşi va fi celebrată de PS Aurel Percă.

Predica PS Petru a apărut publicată pe situl Diecezei de Iaşi. Aflăm astfel că Episcopul de Iaşi a afirmat: „Marele post de 40 de zile, în mijlocul căruia ne aflăm, rămâne pentru noi timpul prielnic al înţelegerii marelui dar al mântuirii, al iertării şi mai ales al descoperirii rostului şi rodului binecuvântat al crucii.” Vorbind despre iubirea lui Dumnezeu, Episcopul a spus: „Dumnezeu nu oboseşte să iubească, în ciuda răutăţii oamenilor. Când omul se îndepărtează de el, Dumnezeu continuă să aibă răbdare, să-l caute. Am auzit în prima lectură: `Domnul Dumnezeul părinţilor lor a dat mereu trimişilor săi însărcinarea de a le atrage atenţia, căci voia să cruţe poporul şi lăcaşul său` şi în Evanghelie este subliniat faptul că Dumnezeu l-a oferit pe propriul său Fiu ca să-i răscumpere pe oameni cu toate păcatele şi greşelile lor. Omul se încăpăţânează să păcătuiască, Dumnezeu se încăpăţânează să iubească; omul devine surd la chemările continue ale lui Dumnezeu, iar el le înmulţeşte mereu. În loc să obosească, să-şi retragă iubirea, o măreşte, până la jertfa supremă a Fiului său. Nimeni nu ne-a făcut un dar atât de mare. Iată cât de importanţi suntem pentru Dumnezeu.”

În ultima parte a predicii, vorbind despre cruce, PS Petru a predicat: „Şi noi trebuie să ne ridicăm ochii spre acela care este `înălţat` între cer şi pământ şi să ne rugăm. Această moarte, primită de bună voie (de Isus), este şi rămâne pentru totdeauna `culmea iubirii`: culmea iubirii Fiului pentru Tatăl său şi culmea iubirii lui Cristos pentru fraţii săi păcătoşi. Crucea de lemn pe care sângerează trupul unui om torturat, este `o culme a durerii şi a morţii`, dar este şi o culme a revelaţiei divine. Trebuie să privim această imagine cu ochii bine deschişi. Dar trebuie, de asemenea, să închidem ochii ca să `vedem` ceea ce nu e vizibil şi pentru care aceste fapte constituie `un semn`: dragostea nespus de mare care arde în inima acestui om, Isus: `Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi` (In 16,13). Dar dragostea cea mare care consumă pe omul Isus, ea însăşi este `semnul` unei alte iubiri, nespus de mari, aceea a Tatălui care atât de mult a iubit lumea (In 3,16).”