Portrete de sfinţi evocate de actori
09.03.2006, Roma (Catholica) - „Sfinţenia, o vocaţie pentru fiecare om” este reflecţia sugerată de seria povestirilor „Portrete de sfinţi”, scrisă de teologul carmelitan Antonio Maria Sicari şi oferite publicului spre meditaţie în lectura unor cunoscuţi actori, informează Radio Vatican. Iniţiativa, promovată de pr. Damiano La Manna, animator al Mişcării Ecleziale Carmelitane (MEC), are loc în fiecare miercuri seară în biserica Santa Maria della Vittoria din Roma. Actorii Claudia Koll, Giulio Base, Vincenzo Bocciarelli şi Valeria Fabrizi dau glas Fericitei Fecioare Maria, Terezei din Avila, dar şi unor servitori ai lui Dumnezeu precum Papa Ioan Paul II şi românul Vladmir Ghika.
Promotorul iniţiativei a declarat: „Aceste întâlniri înţeleg să dea mărturie prin povestirea vieţii sfinţilor că viaţa unui sfânt nu este extraordinară, dar este extraordinar ceea ce Dumnezeu comunică prin ei. Cum a spus Papa Benedict al XVI-lea în enciclica `Deus caritas est`, în sfinţi apare evident că cine se îndreaptă spre Dumnezeu nu se îndepărtează de oameni ci se apropie cu adevărat de ei.” Seria întâlnirilor romane a început cu portretul, citit de actorul Giulio Base, al unei mari figuri feminine a Bisericii, Sf. Tereza de Avila, chiar în ziua de 8 martie, sărbătoarea femeii. Teresa Gentiloni, responsabilă MEC, a declarat pentru Radio Vatican:
„Am ales-o pe Sfânta Tereza de Avila pentru că a fost, înainte de toate, prima femeie proclamată doctor al Bisericii împreună cu Sfânta Ecaterina din Siena. Ordinul carmelitan cunoaşte dintotdeauna femei importante în Biserică: nu doar Tereza de Avila, o avem şi pe Tereza a Pruncului Isus, pe Tereza Benedicta a Crucii – Edith Stein, care pentru noi sunt o mare onoare…” Întâlnirea de miercuri, 8 martie a fost şi mai sugestivă pentru faptul că participanţii puteau admira „Extazul Sfintei Tereza” sau „Sfânta Tereza străpunsă de iubirea lui Dumnezeu”, celebra sculptură în marmură, capodoperă a lui Gianlorenzo Bernini, păstrată în această biserică romană de pe via XX Settembre 17.
Obişnuim să spunem: sfinţii au fost oameni ca şi noi, înconjuraţi de aceleaşi dificultăţi, poate chiar mult mai mari, dar care, ajutaţi de harul Domnului, le-au înfruntat în mod eroic. Marele sfânt Augustin din Hipona obişnuia să se încurajeze, spunînd: „Dacă atâţia şi atâtea au putut (să ajungă sfinţi), de ce nu şi tu, Augustine? „Concluzia: dacă ei, sfinţii, sunt semenii noştri, şi noi, în harul sfinţitor, suntem semenii lor.