Exerciții spirituale anuale pentru persoanele consacrate, la Luncani
04.08.2025, Iași (Catholica) - În perioada 20-25 iulie 2025, la mănăstirea fraților carmeliți din Luncani, s-au desfășurat exercițiile spirituale anuale pentru persoanele consacrate, într-o atmosferă de liniște, rugăciune și comuniune. Tema acestor zile de reculegere a fost despre persoana consacrată în viziunea Papei Francisc, inspirată de cuvintele: „Tu ești special”, o invitație de a redescoperi frumusețea unică a fiecărei persoane în ochii lui Dumnezeu.
Îndrumătorul spiritual al acestor exerciții a fost pr. Alexandru Olaru OFMConv, care ne-a condus cu delicatețe și profunzime în reflecțiile sale asupra chemării și a vocației personale, începând cu darul Sacramentului Botezului – momentul în care am fost chemați să fim creștini – până la întrebarea esențială: Cine sunt eu în ochii lui Dumnezeu și cine este Dumnezeu pentru mine? Părintele a vorbit despre vocație ca despre un dar divin, care se simte în inimă, se descoperă treptat prin formare și se aprofundează prin rugăciune, discernământ și ascultare. Am meditat asupra chemării tânărului Samuel (1Samuel 3), care, prin ajutorul lui Eli, învață să răspundă cu disponibilitate glasului lui Dumnezeu: „Vorbește, Doamne, căci slujitorul tău ascultă.”
Un alt moment profund al exercițiilor a fost reflecția asupra iubirii necondiționate a lui Dumnezeu. Am fost invitați să credem, cu toată ființa, că suntem iubiți așa cum suntem. Dumnezeu ne cheamă cu blândețe, chiar și atunci când suntem răniți sau departe. El ne înalță, ne vindecă și ne dă putere acolo unde ne simțim slabi. Așa cum spune Sfântul Paul în Scrisoarea către Corinteni: „Harul meu îți este de ajuns, căci puterea mea se desăvârșește în slăbiciune.” (1Corinteni 12,9-10). Relația personală cu Dumnezeu, susținută de Sacramentul Reconcilierii și examenul de conștiință, ne ajută să ne întoarcem din logica acuzării și să trăim în adevăr și iubire. Am fost încurajați să ne concentrăm pe ceea ce ne unește cu Dumnezeu și cu aproapele, pe vindecare și pe acceptare, nu pe vinovăție și autoînvinovățire.
Prin cuvintele Evangheliei după Sfântul Ioan: „Rămâneți în Mine și Eu în voi”, am fost invitați să rămânem ancorați în iubirea lui Dumnezeu. O iubire care nu se schimbă, nu judecă, ci ne ține legați de izvorul bucuriei. Această bucurie este deplină, pentru că este bucuria lui Dumnezeu în noi – o bucurie care nu fuge în fața suferinței, ci o cuprinde și o transformă. În aceste zile, am reflectat și asupra vocației de a sluji, de a fi disponibili pentru ceilalți, de a trăi în apostolat, în compasiune și în mărturie sinceră. A fi aproape de cei în nevoie, a avea o inimă deschisă, a fi lumină în lume – sunt expresii ale unei vieți consacrate care aparține lui Cristos.
Exercițiile s-au încheiat cu Sfânta Liturghie solemnă, unde am avut ocazia de a reînnoi promisiunilor noastre religioase ca și persoane consacrate și cu rugăciunea pelerinajului jubiliar. Astfel, la încheiere am putut rostit împreună, cu emoție și recunoștință: „Îți mulțumim, Doamne, pentru darul vieții consacrate, pe care Duhul Sfânt a inspirat-o Bisericii. Ne amintim astăzi de chemarea noastră și de promisiunea pe care am făcut-o de a-l urma pe Cristos sărac, cast și ascultător, astfel încât, prin mărturia vieții noastre evanghelice, să fim un semn strălucitor în Biserică și să luminăm lumea. Amin.”
Mulțumim lui Dumnezeu și pr. Alexandru pentru aceste zile de har, de reflecție și de bucurie adevărată. Într-adevăr, au fost zile în care am tăcut ca să ascultăm, am plâns ca să fim vindecați, am zâmbit ca să ne încredem din nou el. Zile în care Dumnezeu ne-a vorbit și noi am învățat, puțin câte puțin, să-i răspundem iubirii sale nemărginite. (Sr. Ramona Costache FCJ pentru Ercis.ro)
