Hramul Sf. Bonaventura celebrat în comunitate la București
14.07.2026, București (Catholica) - Duminică, 12 iulie 2026, la Conventul „Sfântul Bonaventura și Sfânta Elisabeta” din București, a avut loc celebrarea anticipată a hramului mănăstirii Ordinului Franciscan. „Sub acest cort”, a transmis pr. Sergiu-Daniel Antal, Sfântul Bonaventura a „adunat” comunitățile parohiale din București și Popești-Leordeni, surorile Ordinului Franciscan din București, frații și surorile Ordinului Franciscan Secular (Terțiarii franciscani), precum și un număr de preoți din Arhidieceza de București, alături de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București.
În cadrul predicii, ÎPS Aurel Percă a oferit un răspuns la întrebarea: „Cum poate omul să-l cunoască pe Dumnezeu?”, conducându-i pe credincioși spre o reflecție profundă despre modul în care credința poate lumina cultura. Răspunsul la această întrebare se află în fiecare dintre noi: în modul în care credința poate „lumina cunoașterea din inimă a lui Dumnezeu” și în felul în care „contemplația și acțiunea pot merge împreună”. În această lume contemporană agitată, turbulentă și marcată de o multitudine de informații de toate felurile, aceste lucruri se pot realiza doar prin rugăciune și smerenie în fața lui Dumnezeu.
Arhiepiscopul a arătat că răspunsul se regăsește chiar în Evanghelia zilei: „Adevărata înțelepciune nu este rodul unei inteligențe strălucite, ci este darul unui suflet care se lasă luminat de Dumnezeu.” Prin lecturile zilei, Liturgia Cuvântului s-a armonizat cu multe dintre momentele trăite de Sfântul Bonaventura. Așa cum subliniază prima lectură, Înțelepciunea nu se manifestă ca o simplă cunoaștere sau idee, ci ca o persoană iubită. Înțelepciunea trebuie căutată și dorită, iar din această perspectivă se conturează și portretul spiritual al Sfântului Bonaventura.
Arhiepiscopul Aurel Percă a amintit că Sf/ Bonaventura, unul dintre cei mai mari profesori ai Evului Mediu, a predat la Universitatea din Paris în secolul al XIII-lea, „unde inteligența lui vie a fost pusă în slujba credinței; pentru el, teologia nu era o simplă disciplină care se învață, ci Înțelepciunea era o cale spre sfințenie”. Sfântul Bonaventura ne învață că și astăzi, în lumea contemporană, putem descoperi „tăcerea care ascultă”, „rugăciunea care luminează” și „contemplația care vindecă”. O concluzie importantă subliniată de Păstorul Arhidiecezei, pornind de la scrierile Sfântului, este aceea că „moștenirea Sfântului Francisc nu poate fi păstrată doar prin respectarea unei reguli, ci prin întoarcerea la izvoarele Evangheliei”.
Acest sfânt, care în acele vremuri a fost deopotrivă un teolog profund și un frate smerit, un mare contemplativ, dar și un administrator desăvârșit, rămâne un model pentru familia franciscană. El ne arată cum trebuie păstrate mereu unite fraternitatea și misiunea, contemplația și apostolatul, sărăcia evanghelică și bucuria slujirii. Suntem îndemnați să urmăm acest model și „să-l lăsăm pe Cristos să trăiască în noi”. În numele fraternității, pr. Sergiu-Daniel Antal, îndrumătorul spiritual al OFS București „Sfântul Bonaventura”, a mulțumit tuturor celor prezenți și i-a invitat la agapa frățească organizată după Sfânta Liturghie. (Sr. Maria Mihaiu pentru ARCB.ro)
