Silviu-Iulian Sana și-a susținut teza de abilitare despre BRU și conexiunea României cu Europa
15.07.2026, Oradea (Catholica) - Cum poate fi înțeleasă modernizarea societății românești fără a privi spre școlile confesionale, bibliotecile, elitele intelectuale și instituțiile create de Biserica Greco-Catolică? Aceasta este întrebarea care traversează teza de abilitare susținută de istoricul dr. Silviu-Iulian Sana în cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
În 14 iulie 2026, cercetătorul științific gr. II de la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor a prezentat public lucrarea intitulată „Cum Europa conexi – Conectați la Europa. Biserica Greco-Catolică și modernitatea în nord-vestul României: instituții, elite, educație și patrimoniu cultural (secolele XIX-XX)”, în fața unei comisii prezidate de C.Ș. I dr. Remus-Virgil Câmpian și alcătuită din prof. univ. dr. Ovidiu-Augustin Ghitta, prof. univ. dr. Daniel Dumitran, și a unui auditoriu format din cercetători, cadre universitare și invitați. Teza reprezintă sinteza activității științifice desfășurate de autor după obținerea titlului de doctor, în anul 2011, dar și programul de cercetare pe care îl propune pentru următorii ani, în calitate de viitor conducător de doctorate.
În rezumatul lucrării, Silviu-Iulian Sana afirmă că cercetarea își propune să definească mai clar locul pe care Biserica Greco-Catolică l-a ocupat în procesul de modernizare a societății românești, mai exact al nord-vestului României. Din perspectiva sa, această instituție a fost principala promotoare a unor valori fundamentale ale civilizației europene occidentale: educația, conștiința latinității, spiritul civic, drepturile naționale, demnitatea și identitatea culturală. Totodată, lucrarea urmărește relația dintre instituțiile ecleziastice, culturale și educaționale și transformările sociale, politice și confesionale care au marcat societatea românească și arealul geografic indicat în secolele al XIX-lea și al XX-lea.
În cadrul prezentării, istoricul a explicat că întregul demers pornește de la analiza documentelor de arhivă. „Documentele cercetate relevă faptul conexiunii la valorile Europei, ale creștinismului occidental, care au dat impuls modernizării societății românești”, a afirmat acesta, subliniind că această idee reprezintă una dintre concluziile majore ale cercetărilor sale. Lucrarea este construită în jurul a patru direcții majore de cercetare. Prima urmărește istoria instituției ecleziale greco-catolice și rolul Episcopiei de Oradea în dezvoltarea vieții religioase, culturale și educaționale din nord-vestul României. A doua este consacrată persecuției Bisericii Greco-Catolice în perioada regimului comunist, valorificând documente din arhivele fostei Securități pentru a reconstitui biografiile episcopilor și preoților, structurile clandestine și mecanismele represiunii. Autorul insistă asupra necesității unei metodologii critice, capabile să distingă între informațiile autentice și deformările produse de aparatul represiv al statului comunist.
O altă componentă importantă a cercetării este dedicată istoriei educației și învățământului. Studiul privind Seminarul Greco-Catolic din Oradea, concretizat într-o trilogie care reconstituie istoria instituției între anii 1792 și 1948, sunt completate de cercetări referitoare la Preparandia diecezană, școlile confesionale și formarea culturală și muzicală din Oradea. Toate aceste proiecte, susține autorul, demonstrează că evoluția Bisericii Greco-Catolice este strâns legată de formarea elitelor românești și de dezvoltarea învățământului modern.
Un capitol distinct este consacrat patrimoniului cultural. Valorificând experiența acumulată în cadrul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, Silviu-Iulian Sana a cercetat circulația cărții vechi, istoria tiparului, bibliotecile ecleziastice și fondurile de carte veche păstrate în colecții din nord-vestul României. În opinia sa, studiul cărților și al bibliotecilor oferă o perspectivă privilegiată asupra formării mediilor intelectuale și confesionale și asupra felului în care cultura scrisă a contribuit la conectarea societății românești la spațiul european de factură occidentală.
Dincolo de bilanțul cercetărilor realizate până acum, teza propune și o direcție de dezvoltare pentru următorii ani. Autorul consideră că există încă numeroase teme insuficient investigate: micro-istoria parohiilor, relațiile interconfesionale, implementarea locală a Unirii cu Roma, activitatea ordinelor misionare catolice, dialogul ecumenic, dar și perioada clandestinității Bisericii Greco-Catolice și reconstrucția acesteia după căderea regimului comunist. În timpul prezentării, istoricul a pledat pentru o schimbare de perspectivă asupra modului în care este scrisă istoria ecleziastică. „Accentul trebuie să cadă pe scrierea unei istorii care să depășească cadrele apologetice și să integreze dimensiunea religioasă, socială, educațională, politică și culturală a instituției”, a afirmat acesta.
Aprecierile membrilor comisiei au confirmat consistența proiectului academic. Prof. Ovidiu-Augustin Ghitta a remarcat amploarea cercetării și potențialul pe care acesta îl deschide pentru generațiile viitoare de istorici. „Este un cercetător care a avut în vedere mai multe planuri, care pot fi în viitor furnizoare de teme de doctorat. Domeniile acestea mari, precum istoria Bisericii și istoria cărții, sunt suficient de generoase în subiecte pentru viitor”, a declarat profesorul universitar. La rândul său, prof. Daniel Dumitran a apreciat caracterul metodologic al lucrării, arătând că aceasta propune o cercetare deschisă dialogului interdisciplinar și contextului central-european, depășind limitele istoriei instituționale clasice.
Discuțiile au vizat și contribuțiile concrete aduse de cercetările lui Silviu-Iulian Sana asupra istoriei Episcopiei Greco-Catolice de Oradea. Răspunzând întrebărilor comisiei, istoricul a explicat că studiile sale au permis clarificarea structurii administrative a episcopiei și revizuirea unor interpretări existente în literatura de specialitate, pe baza comparării documentelor de arhivă cu șematismele și alte surse istorice.
La finalul susținerii, atmosfera a fost una caldă și colegială. După încheierea dezbaterilor, membrii comisiei și cei prezenți în sală l-au felicitat pe Silviu-Iulian Sana pentru parcursul său academic și pentru consistența cercetărilor desfășurate de-a lungul ultimilor ani. Aceștia și-au exprimat încrederea că proiectele prezentate în teza de abilitare vor contribui la dezvoltarea istoriografiei românești și l-au încurajat să continue cercetările dedicate istoriei Bisericii Greco-Catolice, patrimoniului cultural și educației, precum și să formeze noi generații de istorici prin activitatea doctorală pe care o va desfășura.
În concluziile lucrării, autorul arată că cercetările desfășurate până acum reprezintă fundamentul unor proiecte viitoare dedicate istoriei religioase și culturale a nord-vestului României. Miza nu este doar recuperarea unor documente sau completarea unor capitole insuficient cunoscute, ci integrarea acestora într-o perspectivă mai largă asupra istoriei Europei Centrale și de Est. „Lucrarea urmărește nu doar recuperarea documentară a trecutului, ci și reinterpretarea acestuia într-un mod cât mai relevant pentru istoriografia actuală”, concluzionează istoricul în rezumatul tezei sale. (Codruța Fernea pentru EGCO.ro)
