Papa a decis: Propunerile sunt publice

23.10.2005, Vatican (Catholica) - Într-un gest fără precedent, Papa Benedict al XVI-lea a aprobat publicarea celor 50 de propuneri formulate de Sinodul Episcopilor despre Euharistie. Propunerile, care vor fi pentru Papa baza viitoarei exortaţii apostolice post-sinodale, există într-o traducere ne-oficială italiană, după originalul latin. Sfântul Părinte a spus că exortaţia post-sinodală va fi „un portret al feţei comunităţii catolice”, care îşi găseşte tăria şi unitatea în Euharistie. Astfel el răspunde Propunerii 1, în care i se cere Pontifului să scrie o exortaţie despre Euharistie.

Propunerea 2 se referă la „influenţa benefică pe care reforma liturgică implementată de la Conciliul Vatican II încoace o avut-o asupra vieţii Bisericii”. Propunerea 6 subliniază Adoraţia Euharistică, în timp ce nr. 7 evidenţiază relaţia dintre Euharistie şi Spovadă, amintind că „primirea cum se cuvinte a Euharistiei solicită starea de har” pentru credinciosul care se Împărtăşeşte. La nr. 8 se vorbeşte despre relaţia dintre Euharistie şi căsătorie, încurajându-se spiritualitatea matrimonială. În propoziţia 40 se abordează tema persoanelor divorţate şi recăsătorite, reflectându-se „profunda atenţie (pe care o acordă situaţiei) Părinţii sinodali” şi confirmându-se „importanţa unei atitudini şi acţiuni pastorale, spre asistarea şi acceptarea credincioşilor divorţaţi recăsătoriţi”. „Conform tradiţiei Bisericii Catolice”, se spune, „aceştia nu pot fi primiţi la Sfânta Împărtăşanie, fiind într-o opoziţie obiectivă cu cuvântul Domnului, care a dat înapoi căsătoriei valoarea originală a indisolubilităţii”. Încurajând aceste persoane să participe în toate domeniile vieţii Bisericii, Sinodul promovează „caracterul pastoral, prezenţa şi activitatea tribunalelor ecleziastice pentru cauzele anulărilor matrimoniale”.

Propunerea 10 priveşte „adunările duminicale ce nu au preot”, cerându-se ca acestea să nu fie confundate cu Liturghiile, şi ca în fiecare naţiune „Conferinţele Episcopale să ofere ajutorul necesar pentru explicarea semnificaţiei celebrării Cuvântului lui Dumnezeu fără distribuirea Împărtăşaniei, şi normele care reglementează astfel de celebrări”. Propunerea 11 se referă la provocarea pe care o reprezintă „numărul mic de preoţi”, afirmându-se că apelul la hirotonirea căsătoriţilor „a fost evaluată ca o posibilitate ce nu va fi urmată”. Sinodul cere păstorilor „să promoveze vocaţiile la preoţie”. În special îi invită pe preoţi „să nu le fie frică să propună tinerilor radicalismul urmării lui Cristos” şi „să sensibilizeze familiile, care în unele cazuri sunt indiferente dacă nu chiar se opun” ca fiii lor să urmeze vocaţia la preoţie. Propunerea încurajează cultivarea „rugăciunii pentru vocaţii în toate comunităţile şi domeniile ecleziastice”.

Propunerea 17 solicită scrierea unui „Compendium despre Euharistie”, care „va reuni elementele liturgice, doctrinale, catehetice şi devoţionale ale Euharistiei, pentru a ajuta la dezvoltarea credinţei şi pietăţii euharistice”. La nr. 23 se cere investigarea sugestiei ca „semnul păcii să aibă loc într-un alt moment al celebrării, luându-se în seamă obiceiuri vechi şi venerabile”. Prin Propunerea 24 se solicită noi formulări pentru încheierea Liturghiei – „Mergeţi în pace” („Ite, missa est”) – şi pentru „binecuvântările solemne, care să sublinieze misiunea în lume a credinciosului care a participat la Euharistie”. Propunerea 41 aminteşte faptul că „Euharistia este simbolul deplinei comuniuni cu Biserica”. De aceea „cerem ca creştinii ne-catolici să înţeleagă şi să respecte faptul că pentru noi, în conformitate cu întreaga tradiţie bazată biblic, comuniunea euharistică şi eclezială sunt strâns legate una de alta, şi de aceea comuniunea euharistică cu creştini ne-catolici nu este în general posibilă. Cu atât mai mult este exclusă la celebrările ecumenice.” „De asemenea trebuie să fie clar că în vederea mântuirii personale, primirea creştinilor ne-catolici la Euharistie, la Sacramentul Spovezii şi la Maslu, în situaţii specifice şi în condiţii exacte, este posibilă şi chiar recomandată.” Condiţiile sunt explicate în Magisteriul papal şi în dreptul canonic.

Propunerea 46 solicită „coerenţa euharistică a politicienilor şi legislatorilor catolici”, amintindu-li-se de „grava (lor) responsabilitate socială în prezentarea şi susţinerea legilor nedrepte”. Propunerea 47 ilustrează legătura dintre Euharistie şi ecologie, iar la numărul următor se subliniază dimensiunea socială a Euharistie Nr. 48 vorbeşte despre Euharistie şi reconcilierea popoarelor aflate în conflict. Cele 50 de Propuneri se încheie prezentând-o pe Maria ca „femeia euharistică”, încurajându-i pe credincioşi să aibă „aceleaşi sentimente pentru Maria”.