Sinodul Episcopilor: Concluziile grupului Gallicus C
14.10.2005, Vatican (Catholica) - Vineri după-amiaza, după două sesiuni de discuţii pe grupuri lingvistice – desfăşurate joi după-amiaza şi vineri dimineaţa -, în plenul Sinodului Episcopilor s-au prezentat concluziile. Pentru grupul C de limbă franceză (Gallicus C), concluziile au fost prezentate de Episcopul canadian Paul-André Durocher de Alexandria-Cornwall. „Noi am decis să urmăm întrebările puse de relatorul general în raportul de după discuţii. Relatorul grupului a luat notă de diferitele propuneri şi a pregătit o listă ce a fost discutată şi adoptată de grup, astfel că fiecare dintre propuneri, cu unele excepţii, reprezintă consensul grupului nu doar ca şi conţinut, ci şi ca exprimare. În plus, fiecare dintre Părinţii sinodali a fost invitat să pregătească unele propuneri de care era interesat pentru a completa studiul nostru despre problematici. Această metodă de lucru ne-a permis să schiţăm 75 de propuneri scurte care reflectă cu adevărat gândirea grupului nostru de lucru”, a explicat el.
„Unele puncte ale discuţiei ne-au atras atenţia în mod special. Şi iată aici o scurtă prezentare cu unele remarci pertinente. Atitudinea noastră faţă de secularizare trebuie mai bine cântărită. De fapt există seminţe ale Cuvântului în lumea noastră de astăzi. Euharistia poate să ajute setea şi nevoia de speranţă ce există astăzi. Ca Sacrament al credinţei, Euharistia trebuie să fie studiată în profunzime prin cateheze mistagogice şi de iniţiere, bazate pe studierea Cuvântului lui Dumnezeu şi centrate pe Cristos înviat. Credinţa celebrată în Euharistie trebuie de asemenea şi trăită zi de zi. Contemplarea sacrificiului lui Cristos, la care suntem chemaţi să ne asociem, ne poate ajuta să facem această unitate între credinţă şi viaţă. Trebuie însă să înţelegem acest sacrificiu ca mister de iubire, ca o promisiune de viaţă şi ca o cale spre libertate.”
„Reducerea numărului de preoţi ne întristează şi simţim neliniştea multor credincioşi care nu au acces la sacramente din această cauză. Ideea hirotonirii căsătoriţilor a fost discutată, dar nu a atins aprobarea majorităţii. Grupul este unanim în a afirma valoarea imensă a celibatului preoţesc pentru Biserica latină şi doreşte să angajeze Biserica într-o pastoraţie vocaţională mai energică, pozitivă şi deschisă darurilor lui Dumnezeu. Mai mult, ne gândim la o mai bună pregătire a preoţilor fidei donum, ce va ajuta treptat la depăşirea acestui număr mic. Am atins şi alte aspecte: Adoraţia Euharistică, ecumenismul, angajamentul social care vine din Euharistie, liturgia. Problema locului confirmării între sacramentele iniţierii a provocat dezbateri dar am căzut de acord că, orice opţiune ar avea Conferinţele Episcopale, Euharistia trebuie să fie mereu percepută ca şi culme a iniţierii creştine. Şi relaţia dintre Botez şi Spovadă trebuie văzută din aceeaşi perspectivă.”
„În fine, următoarele teme ne-au mai atras atenţia: duminica, zi a Domnului; delicata situaţie a căsătoriţilor în situaţii neregulamentare, în special în ţări unde sunt prezente fenomene precum poligamia, căsătoriile inter-religioase şi căsătoriile tradiţionale, toate însemnând mari provocări pastorale; inculturarea ritualurilor, fapt urgent; şi angajamentul catolicilor pentru dreptate, un angajament care verifică profunzimea adevăratei spiritualităţi euharistice. Am fost binecuvântaţi în grup de prezenţa Episcopilor din America, Europa, Africa şi Asia, precum şi din tradiţii răsăritene. Diversitatea a fost pentru noi un izvor de descoperire şi de înţelepciune, revelându-ne dimensiunea unităţii credinţei pe care o avem în comun. Şi din acest motiv, rugăciunea noastră este `euharistică`.”
