L`Osservatore Romano despre Papa Pius al XII-lea
05.03.2009, Vatican (Catholica) - Într-un articol ce aniversează trecerea a şaptezeci de ani de la alegerea Papei Pius al XII-lea pe Scaunul lui Petru, cotidianul vatican L`Osservatore Romano aminteşte lucrarea sa din timpul celui de-al doilea război mondial, „apelurile sale repetate şi neobosite la pace, activitatea sa tăcută pentru salvarea a cât mai multe vieţi”. Contribuţia Papei Pius al XII-lea la salvarea vieţilor a mii de evrei „a fost recunoscută la început, dar apoi uitată, chiar acoperită de controverse orchestrate ce nu au vreun fundament istoric”, scrie publicaţia în editorial. Pacelli a fost ales Episcop al Romei la 2 martie 1939, după trei runde de voturi, în mai puţin de 24 de ore de la reunirea Conclavului.
„Într-o situaţie internaţională ce mergea accelerat spre dezastru, a început un pontificat ce avea să se reveleze a fi unul dintre cele mai importante ale secolului XX. Noul Papă, caracterizat de o profundă religiozitate şi recunoscut chiar şi de criticii lui cei mai aspri […] era foarte educat şi un excepţional reprezentant al diplomaţiei pontificale.” Colaboratorii săi apropiaţi din secretariatul de stat au fost doi oameni excepţionali: „Giovanni Battista Montini (devenit ulterior Papa Paul al VI-lea) şi Domenico Tardini, pe care Papa i-a numit în posturi cheie”. Editorialul semnat de Giovanni Maria Vian, directorul publicaţiei, aminteşte că după ce i-a slujit pe Papii Pius al X-lea şi Pius al XI-lea, Papa Pacelli a dobândit o experienţă unică şi directă „despre Biserică şi despre afacerile internaţionale”.Papa şi-a pus această experienţă în practică din iubire faţă de Biserică, o slujire ce a crescut până la finalul pontificatului său.
După ce subliniază „atenţia pentru modernitate” a lui Pacelli şi modul în care Papa Paul al VI-lea se refera la el mai târziu, ca „prieten al timpurilor noastre”, Vian explică amestecul de „rigurozitate teologică, pregătire juridică şi spirituală, şi deschidere internaţională, ce i-au permis Papei Pius al XII-lea să continue linia predecesorilor săi, sprijinind catolicismul, după ce tragedia îngrozitoare a războiului a trecut, în confruntarea cu tranziţia spre o nouă eră”. Pentru Biserica Romei, acest moment a fost marcat de „alegerea Papei Ioan al XXIII-lea şi mai apoi de Conciliul Vatican II”. La 70 de ani după alegerea Papei Pius al XII-lea, conchide editorialul, trebuie să recunoaştem „importanţa pontificatului său, făcând dreptate în primul rând istoriei şi apoi acestui mare Papă”.
