Mesajul PF Teoctist la decesul Papei
08.04.2005, Bucureşti (Catholica) - „Vestea plecării din aceasta lume a Sanctităţii Sale, Papa Ioan Paul al II-lea, neobosit şi curajos slujitor al lui Dumnezeu, împlinitor al învăţăturilor Lui şi promotor statornic al valorilor creştine, a produs mare mâhnire sufletească clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române”, scrie Preafericitul Teoctist într-un mesaj publicat integral pe situl Trinitas.ro şi adresat Cardinalului Eduardo Martinez Somalo, Camerlengo al Sfintei Biserici Romane. Deşi iniţial a anunţat că va participa la funeraliile de astăzi, capul BOR a trebuit să renunţe la deplasare datorită unor probleme de sănătate.
Preafericitul Teoctist aminteşte în mesajul său că „noi, românii, ne-am bucurat de cuvântul şi binecuvântarea Episcopului Romei, cu prilejul vizitei ecumenice pe care a făcut-o în România, în luna mai a anului 1999. Au rămas vii în memoria noastră întâlnirile Sanctităţii Sale cu noi, Ierarhii Sfântului Sinod, credincioşii, clerul şi tineretul ţării noastre în timpul cât s-a aflat în atmosfera de lumină pascală a Praznicului Învierii Domnului. Pentru aceasta am dorit ca Biserica Ortodoxă Română să participe la funeraliile neobositului apostol al dialogului, Papa Ioan Paul al II-lea spre a împărtăşi fraţilor şi surorilor catolici dragostea şi preţuirea noastră, a românilor, faţă de acest arhipăstor, care, timp de aproape de 27 de ani de pontificat, ca un adevărat apostol al lui Cristos a vestit omenirii întregi valorile evanghelice ale Mântuitorului Isus Cristos, apărând demnitatea umană şi promovând neîncetat strânsa legătură ce trebuie să existe între progresul ştiinţific, uman şi cel spiritual.”
În continuare mesajul Patriarhului insistă pe ideea dialogului, evident în legătură cu dialogul dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică. Pretinzând că ceea ce face BOR este dialog, Patriarhul insistă pe soluţia dialogului, cu speranţa renunţării folosirii instanţelor judecătoreşti de către greco-catolici. Doar că BOR nu a practicat cu sinceritate dialogul, ci tărăgănarea, iar Papa nu a susţinut niciodată tărăgănarea ca o soluţie a rezolvării problemelor, ci un dialog real şi constructiv. Mesajul ortodox uită toate apelurile Papei pentru rezolvarea problemelor patrimoniale, şi utilizează într-un mod regretabil imaginea Sfântului Părinte, cu nădejdea „că cele două Biserici din România, cea Ortodoxă şi cea Unită cu Roma, Greco-Catolică, vor continua să păşească pe drumul deschis de vizita Sanctităţii Sale, Papa Ioan Paul al II-lea, la Bucureşti, în luna mai 1999 şi de vizita Noastră la Roma, în luna octombrie 2002, şi anume drumul dialogului şi al cooperării frăţeşti pentru binele credincioşilor noştri.”
Comentariile dumneavoastra in legatura cu dialogul dintre cele doua biserici sunt tendentioase.
Cum poate sa vina cineva, reprezentantul unei episcopii greco-catolice si sa ceara sa fie retrocedata biserica comunitatii atata timp cat acea comunitate a construit biserica si si mai important a refuzat sa se intoarca la greco-catolicism, prin aceasta reparand o greseala istorica, aparitia greoco-catolicilor fiind o solutie de compromis pentru situatia lor materiala din anii 1700.
haideti sa terminam cu pretentiile de biserici ,ptr.ca sunt doar bunuri materiale, si sa lasam sa patrunda in sufletele noastre putin har si bunatate,toate le-am primit mostenire de la o singura credinta,pe care ar trebui s-o pastram impreuna,si asta au vrut sefii bisericilor noasre sa spuna;nu mai rastalmaciti si incercati sa dati si rasplata voastra va fi in ceruri.
Slavă cerului că în lumea ortodoxă există oameni care tind spre împacare cu Biserica universală, care este cea catolică. Dacă ar înţelege şi ceilalţi întîistători ai Bisericilor ortodoxe necesitatea refacerii unităţii creştine, neceasară în lupta contra prozelitismului, poate demult am fi avut o Creştinătate refăcută cu o singură biserică, aşa cum a dorit-o Mântuitorul Nostru Isus Hristos şi Papa Ioan Paul al II-lea.
Îi mulţumesc Patriarhului Teoctist pentru aceste cuvinte şi pentru înţelegrea mesajului apostolic şi-i urez sănătate şi împăcare sufletească cu Sine însuşi şi cu toţi oamenii.
Amin.
O unire intre cele doua biserici nu imi pare posibila. Desi este o tinta extraordinara si cred ca dorita de multi, aceleasi conditii care au condus la Marea Schisma raman si astazi: rivalitati marunte, aroganta si mai ales ignoranta.
Primul pas ar fi ridicarea valului ignorantei. Exista astazi inca multi preoti si credinciosi de ambele parti care nu doresc unirea si, ceea ce este mai grav si constituie adevarata problema, nu doresc sa se cunoasca unii pe altii.Cunoascandu-se ar putea afla cu surprindere cat de mult seamana si ar intelege intreaga masura a unui paradox dureros: o credinta a iubirii care s-a trezit intr-o lupta de cele mai multe ori total straina de mesajul sau.
Intoleranta religioasa inca traieste.este vie in mintile si in sufletele noastre si pana nu vom inceta sa ne luptam si sa ne masuram unii cu altii, nu numai catolici si ortodocsi, ci si alte credinte crestine sau nu, va ramane printre noi si printre copiii nostri.Eu cred ca inainte de a vorbi despre cat de mult dorim unitatea ar trebui sa ne intrebam cat de mult o meritam.
Consider regretabil mesajul dvs. care printr-un ton tendentios si de-a dreptul injust se foloseste de comunicatul patriarhului incercand in a-i rastalmaci cuvintele si e extrage din context idea ce s-a dorit a fi transmisa. Este si mai regratabil ca nici trecerea in nefiinta a Sanctitatii Sale nu va poate domoli vrajba ci mai mult va folositi de un eveniment trist pentru noi toti doar ca sa loviti in fratii nostrii intru Hristos, ortodocsii.
Raman la opinia personala, care sunt sigur ca este mai mult decat personala – e obiectiva, altfel nu as fi exprimat-o: PF Teoctist a incercat sa se foloseasca intr-un mod nepermis de Sfantul Parinte pentru a solicita taraganarea dialogului dintre BOR si BRU. Cititi mesajul Patriarhului, studiati istoria dialogului si trageti concluzia… Cine poate.