Preşedintele Băsescu despre proprietăţile greco-catolice
20.03.2005, Bucureşti (Catholica) - La începutul acestei luni, preşedintele Traian Băsescu a trimis preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, o „Cerere de reeximanare asupra Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Unită cu Roma (Greco-Catolică)”. Preşedintele României, presat şi de procesul de aderare la UE, face astfel un gest dătător de speranţă, după 15 ani de tergiversare a situaţiei Bisericii Unite. În începutul scrisorii, preşedintele aminteşte decretul 129/1990 care stabilea calea rezolvării problemelor patrimoniale dintre BRU şi BOR: prin comisii mixte. „Decretul lege nr. 126/1990 nu menţionează în nici un fel calea accesului la justiţie în cazul în care fie nu se constituie o asemenea comisie mixtă, fie nu se ajunge la o înţelegere între cele două părţi reprezentate în comisie”, observă preşedintele Băsescu. Situaţia nu a deranjat pe nimeni din conducerea României, timp de 15 ani, deşi Constituţia „prevede în mod expres că accesul la justiţie nu poate fi interzis nimănui”, se subliniază în aceeaşi cerere.
După ce aminteşte că BRU a apelat în câteva cazuri la instanţă, cu succese dar şi cu insuccese, preşedintele spune: „Biserica Greco-Catolică a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care la 25 mai 2004 a decis admiterea în principiu a plângerii, printre altele considerând că articolul 3, din decretul 126/1990 aduce atingere dreptului la un proces corect şi echitabil.” Anul trecut s-a încercat rezolvarea situaţiei prin Ordonanţa de urgenţă nr. 64/2004, care completa decretul-lege din 1990 cu un nou paragraf: „În cazul în care reprezentanţii clericali ai celor două culte religioase nu ajung la un acord în cadrul comisiei mixte prevăzute la alin. 1, partea interesată are deschisă calea acţiunii în justiţie potrivit dreptului comun.” Dar completarea nu a mulţumim nici BRU, şi evident nici BOR, după cum s-au exprimat cele două Biserici în februarie acest an, în faţa Camerei Deputaţilor. Drept urmare acest organism a adoptat o lege prin care s-a respins Ordonanţa de urgenţă nr. 64/2004, situaţia întorcându-se la stadiul anterior: neclară, ilegală.
Preşedintele Băsescu citează în continuarea cererii solicitarea Curţii Europene a Drepturilor Omului: „Legea trebuie să fie clară şi previzibilă. Aceasta presupune că, ori de câte ori este obligatorie o procedură prealabilă înainte de a permite părţilor să se adreseze justiţiei, această procedură să nu fie excesivă, dimpotrivă să fie precisă şi uşor de parcurs. Altfel, însuşi accesul la justiţie este pus în discuţie, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept.” El aminteşte că în urma legii din februarie 2005, Comisia Europeană s-a angajat să urmărească „cu atenţie problematica restituirii/retrocedărilor către Biserica Greco-Catolică, acest aspect făcând parte din criteriile politice privind aderarea României la Uniunea Europeană”. Mai sunt amintite şi intervenţiile dinspre Vatican si Washington. În concluzie preşedintele României propune reluarea ideii de amendare a decretului din 1990, prin adăugarea unui nou paragraf, după cum s-a încercat anul trecut. „Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Ordonanţei de urgenţă nr. 64/2004, sugerându-vă totodată şi o eventuală reformulare a textului Ordonanţei, urmând ca Parlamentul să decidă forma finală a Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 64/2004.”
Iată propunerea de completare la decretul-lege din 1990, formulată de preşedintele României: „Partea interesată va convoca cealaltă parte, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi punându-i la dispoziţie dovezile pe care se sprijină aceste pretenţii. Convocarea se va face prin scrisoarea recomandată cu dovadă de primire sau prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire. Data convocării comisiei mixte nu se va fixa mai devreme de 30 de zile de la data primirii actului. Comisia va fi constituită din cel mult trei reprezentanţi ai fiecărui cult. Dacă la termenul stabilit pentru convocarea comisiei aceasta nu se întruneşte, sau dacă nu se ajunge la nici un rezultat în cadrul comisiei, ori decizia nemulţumeşte una din părţi, partea interesată are deschisă calea acţiunii în justiţie, potrivit dreptului comun.” Rămâne de văzut care va fi poziţia Parlamentului faţă de cererea preşedintelui, dar mai ales dacă statul va continua acest proces care pare – pentru moment – favorabil Bisericii Greco-Catolice. Cererea va fi discutată marţi, de Comisia Senatului pentru Integrarea Europeană.
