IPS György Jakubinyi – Mesaj de Anul Nou 2005
28.12.2004, Alba Iulia (Catholica) - Ca în fiecare an, IPS György Jakubinyi, Arhiepiscop romano-catolic de Alba-Iulia, adresează credincioşilor Arhidiecezei sale un mesaj la început de an, care va fi citit de preoţi în ziua de Anul Nou, în cadrul fiecărei Sfinte Liturghii. Amintind Crăciunul ale cărui cântece răsună încă, Înalt Preasfinţia Sa propune o meditaţie despre ce înseamnă pentru noi Betleem – Căminul Pâinii Sfinte, Euharistia. „Însăşi numele localităţii natale a lui Cristos ne trimite la adultul Mântuitor, care promite în Cafarnaum că sub forma pâinii îşi dă trupul drept hrană (Ioan 6,5). Îşi împlineşte promisiunea la Cina cea de Taină, atunci când fundamentează Sacramentul Euharistiei.”
Betleemul ne duce în primul rând cu gândul la Sfânta Liturghie, şi vorbind despre obligativitatea participării la ea în ziua de înviere, IPS György ridică întrebarea: „Obligatorie? Iubirea poate fi obligatorie? Iubirea-obligatorie este iubire? Aceasta este motivaţia analizei mele asupra Sfintei Liturghii. Nu porunca Bisericii trebuie să mă ducă la biserică, ci iubirea şi recunoştinţa faţă de Mântuitorul meu. Cât este de frumos când familia creştină reunită – cu mic, cu mare – merge la Sfânta Liturghie duminica! Liturghia săptămânală clădeşte comunitatea: unitatea familiei, a comunităţii religioase, a diecezei – Biserica în sine. În această jertfă devenim una cu Cristos şi cu fraţii noştri.”
Arhiepiscopul de Alba Iulia continuă reflecţia sa cu Împărtăşania: „În vremea primilor creştini, participanţii la Sfânta Liturghie se împărtăşeau de fiecare dată. (…) Mai târziu însă, când iubirea arzătoare iniţial a început să se răcească, Biserica a trebuit să impună spovedania şi împărtăşirea cel puţin anual, în timpul Paştilor. Aceasta constituie minimumul existenţial: cine nu mănâncă, moare de inaniţie. Ar fi suficient să ne hrănim o dată pe an. Cererea din Tatăl Nostru se referă la pâinea cea de toate zilele, care nu este doar produs de panificaţie. Dacă Isus ne invită zilnic la masă, să acceptăm această invitaţie mai des, să ne împărtăşim, dacă ne-am pregătit corespunzător.”
În final, Înalt Preasfinţia Sa explică motivul pentru care în Sfânta Euharistie îl adorăm pe Isus prezent în mod real: „cea de a doua Persoană Dumnezeiască este îndreptăţită să fie adorată şi pentru latura sa umană”. „În Biserica ta veghează Domnul: în dulăpiorul de la altar şi aşteaptă să Îl vizitezi. Treci pe la El, nu numai atunci când îţi cade ţie bine. Gândeşte-te că şi pe bolnavi îi vizităm, chiar şi atunci când numai lor le cauzăm bucurie, iar noi am avea alte lucruri de făcut. În mărinimia sa, Isus nu poate fi depăşit. Dacă – fie şi doar în gând – Îl vizitezi în drumul tău prin faţa bisericii, harul său te inundă şi îţi transformă cotidianul tău gri într-unul frumos”.
