Ziua Bolnavilor la Catedrala „Sf. Iosif”
13.02.2009, Bucureşti (Catholica) - Miercuri, 11 februarie, în sărbătoarea Apariţiei Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes, la Catedrala „Sf. Iosif” din Bucureşti s-a celebrat o Sfântă Liturghie solemnă pentru bolnavi, aflăm de pe ARCB.ro. Celebrantul principal a fost păstorul Arhidiecezei de Bucureşti, Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu. Preoţii concelebranţi şi credincioşii prezenţi s-au unit împreună cu păstorul lor în aducerea de mulţumire lui Dumnezeu dorind să exprime un sentiment de solidaritate şi de dragoste faţă de cei care suferă.
La omilie Înaltpreasfinţitul Robu a vorbit despre Ziua Mondială a Bolnavilor amintind celor prezenţi de instituirea acestei zile în urmă cu 17 ani de către Papa Ioan Paul al II-lea. Sfântul Părinte a dorit ca această zi să fie celebrată pe 11 februarie pentru a-i pune pe toţi bolnavii din lumea întreagă sub ocrotirea Sfintei Fecioare Maria, invocată cu titlul de Tămăduitoarea bolnavilor. În cadrul Sfintei Liturghii a fost administrat şi Sacramentul Maslului: „Prin această ungere sfântă şi prin mila sa preaîndurătoare să te ajute Domnul cu harul Duhului Sfânt” – sunt cuvinte pe care bolnavii le-au auzit în momentul când au fost unşi cu undelemnul sfânt pe frunte şi pe mâini.
La celebrare a fost prezent un număr considerabil de bolnavi şi persoane înaintate în vârstă care au dorit din toată inima să participe la această sărbătoare a lor pregătindu-se prin Sacramentul Spovezii pentru a primi întărire în suferinţe prin Sacramentele Maslului şi Euharistiei. Parohia Catedralei „Sf. Iosif” prin părintele paroh Eugen Bortoş a dorit să vină în ajutorul bătrânilor punând la dispoziţie mijloc de transport, contribuind astfel într-o mică măsură la bucuria câtorva bolnavi de a participa din nou la Sfânta jertfă a Liturghiei.

Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
Sfantului Parinte arata ca in 2009 „atenţia noastră se îndreaptă în mod deosebit spre copii„, creaturile cele mai slabe şi mai lipsite de apărare şi, dintre aceştia, către copiii bolnavi şi suferinzi„. Sunt copii care poartă în trupul lor consecinţele unor boli care provoacă invaliditate, iar alţii care luptă cu boli care nici în ziua de azi nu pot fi vindecate. Sunt copii răniţi trupeşte şi sufleteşte în urma conflictelor şi a războaielor, şi alte victime nevinovate ale urii unor adulţi inconştienţi. Sunt copii „ai străzii„, lipsiţi de căldura unei familii şi lăsaţi singuri, şi minori abuzati. provocând în ei o trauma psihologică. Sunt multi copii care mor din pricina setei, a foamei, a lipsei de asistenţă medicală, sunt copii exilaţi şi fugari. Din acesti copii se înalţă un tăcut strigăt de durere care interpelează conştiinţa noastră de oameni şi de credincioşi crestini.