Ştiinţa şi credinţa răspund la aceleaşi întrebări, dar din unghiuri diferite

26.08.2012, Rimini (Catholica) - Biologia evoluţionistă şi credinţa în Dumnezeu nu sunt incompatibile, au susţinut doi profesori la Întâlnirea Internaţională de la Rimini, eveniment care reuneşte sute de mii de persoane în Italia. „O înţelegere corectă a Creaţiei, în special o înţelegere bazată pe gândirea unuia precum Sf. Toma de Aquino, ne ajută să înţelegem că nu există conflict între biologia evoluţionistă sau orice ştiinţă naturală şi înţelegerea fundamentală a faptului că tot ce există este cauzat de Dumnezeu”, a spus prof. William E. Carroll de la Facultatea de Teologie a Universităţii Oxford pentru CNA.

„Biologia evoluţionistă este o arie a ştiinţei care ne ajută să înţelegem mai bine originea şi dezvoltarea fiinţelor umane, dar, oricare ar fi argumentele folosite de biologia evoluţionistă, în principiu nu contrazice faptul că totul este creat de Dumnezeu.” Prof. Caroll a vorbit la Întâlnirea de la Rimini, o adunare internaţională organizată de mişcarea catolică laică Comunione e Liberazione. Între 19 şi 25 august, evenimentul de la Rimini a explorat o varietate de probleme actuale, inclusiv relaţia dintre credinţă, raţiune şi ştiinţă. „Dumnezeu a cauzat lumea să fie aşa cum este, iar ştiinţele naturale ne ajută să descoperim ce fel de lume avem”, a continuat profesorul. Alături de el a vorbit prof. Ian Tattersall de la Muzeul American de Istorie Naturală din New York. Amândoi şi-au exprimat aprecierea faţă de eforturile Papei Benedict al XVI-lea de încurajare a dialogului dintre credinţă şi ştiinţă.

„Există un spectru de intransigenţă în comunitatea religioasă şi în comunitatea ştiinţifică”, a remarcat Tattersall, explicând că „de aceea dialogul este util, pentru că poate să facă mai flexibile ambele părţi”. În ianuarie 2012, Papa a înfiinţat Fundaţia Ştiinţă şi Credinţă, cu sediul în Vatican, scopul fiind construirea unui „pod filosofic” între ştiinţă şi teologie. „Una dintre intuiţiile importante ale Papei, pe care continuă să o sublinieze, este lărgirea raţiunii, o recunoaştere a faptului că raţionalitatea nu se reduce la ştiinţele naturale ci că există un sens mai larg al raţiunii ce include şi filosofia şi teologia”, a explicat prof. Carroll. A sugerat apoi că recentele dezbateri au devenit ocazional confuze datorită intervenţiile unor oameni de ştiinţă cu renume precum Richard Dawkins şi Lawrence Krauss. Ambii, susţine prof. Carroll, „ignoră cu desăvârşire filosofia şi teologia, făcând tot felul de afirmaţii găunoase despre acestea”.

„Ştiinţa este un mod diferit de a cunoaşte faţă de credinţă, dar ambele răspund nevoii umane de a cunoaşte, răspunzând fiecare la parte a întrebării”, a adăugat Tattersall. De fapt, a susţinut el, „numeroşi oameni de ştiinţă sunt credincioşi, aşa că nu există cu siguranţă o incompatibilitate între cele două”.