Funeraliile sr. Teofila Sociu – o viață trăită în Dumnezeu
31.08.2016, Iași (Catholica) - „A murit o sfântă, iar, dacă îmi este permis, aș vrea să adaug că a murit o mare sfântă a Moldovei” au fost câteva dintre cuvintele de învățătură pe care pr. paroh Paul Bulai le-a exprimat în predica de la Liturghia de înmormântare a sr. Teofila Sociu, care a avut loc marți, 30 august 2016, la ora 16, în parohia Nașterea Sfintei Fecioare Maria, din Hălăucești. Sfânta Liturghie a fost prezidată de Preasfințitul Petru Gherghel, Episcop de Iași, împreună cu alți preoți concelebranți, printre ei numărându-se fii ai satului, dar și alți părinți care au cunoscut-o și au dorit să îi mulțumească sorei, pentru ultima dată, pentru grija care a avut-o față de ei în perioada formării. De asemenea, la Liturghie au participat și un număr însemnat de surori franciscane, dar și terțiari, copii și tineri din comunitatea parohială, citim în materialul de pe Ercis.ro.
Sora Teofila a fost soră franciscană misionară de Assisi și a făcut parte de mai mulți ani din comunitatea surorilor franciscane din Hălăucești. S-a născut la 7 septembrie 1922, în satul Pildești, com. Simionești, jud. Neamț, și a intrat în Institutul Surorilor Franciscane Misionare de Assisi la 12 aprilie 1940. A început noviciatul la 25 august 1943, a făcut prima profesiune la 8 decembrie 1945, iar profesiunea perpetuă a celebrat-o la 14 august 1981. În anii grei din perioada regimului comunist a continuat să-și ofere viața slujind în diferite parohii precum: Bârgăuani, Bălușești, Galați, Nisiporești, dar și la Seminarul și Episcopia din Iași (11 ani). În anul 1990, sr. Teofila a revenit cu drag în comunitatea călugărească, așa cum îi promisese Domnului.
În comunitatea „Sfânta Rita” din Hălăucești, sora Teofila l-a slujit pe Dumnezeu cu cea mai mare delicatețe și iubire. L-a slujit pe Domnul nostru în tăcere fără să facă prea mult zgomot. În ultimii doi ani de viață nu a mai reușit să se deplaseze și din această cauză petrecea mult timp în camera ei, dar și în anumite spații comune. Acest fapt însă nu a împiedicat-o să fie atentă și grijulie cu surorile din comunitate. Era mereu întrebată de către surori când o întâlneau: „Ce mai faceți, sora?” Și cu zâmbetul pe buze ea răspundea: „Mă rog. Mă rog pentru fiecare dintre voi să fiți statornice, sănătoase și voioase”. Sora Teofila s-a stins ușor și lin, asemenea unei lumânări. Duminică, 28 august, după ce a ascultat Sfânta Liturghie și a primit Sfânta Taină, sora a simțit că Domnul îi cere viața înapoi. Și înconjurată de câteva surori, fără să facă prea mult zgomot, l-a întâlnit pe Domnul despre care spunea: „Tot ce vreau este să-i fiu pe plac lui Dumnezeu!”


Dumnezeu să odihnească în pace. Domnul sa te binecuvânteze .