Ştiinţa este uimită de ochii Fecioarei de Guadalupe

14.01.2001, Roma (ZENIT) - Tehnologia digitală dă noi căi în înţelegerea unui fenomen care continuă să nedumerească ştiinţa: ochii misterioşi ai imaginii Fecioarei de Guadalupe. Imaginea, imprimată pe haina unui ţăran din secolul al XVI-lea, a condus milioane de indigeni indieni din Mexic la convertirea la credinţa catolică. Săptămâna trecută, în Roma, rezultatele cercetărilor asupra renumitei imagini au fost discutate de inginerul José Aste Tonsmann de la Centrul Mexican de Studii din Guadalupe, în timpul unei conferinţe de presă desfăşurate la Ateneul Pontifical `Regina Apostolorum`.

De peste 20 de ani, acest licenţiat în ingineria sistemelor mediului înconjurător de la Universitatea Cornell a studiat imaginea Fecioarei lăsată pe pânza obişnuită a hainei lui Juan Diego. Ceea ce l-a intrigat cel mai mult pe Tonsmann au fost ochii Fecioarei. Deşi dimensiunile sunt microscopice, irisul şi pupilele ochilor de pe imagine au imprimată o imagine foarte detaliată a cel puţin 13 oameni, a spus Tonsmann. Aceleaşi persoane sunt prezente atât în ochiul drept cât şi în cel stâng, în proporţii diferite, aşa cum se întâmplă când ochii umani reflectă obiectele din faţa lor. Tonsmann spune că el crede că reflectarea transmisă de ochii Fecioarei de Guadalupe este scena din 9 decembrie 1531, în timpul căreia Juan Diego a arătat haina sa, cu imaginea, Episcopului Juan de Zumárraga şi celorlalte persoane prezente în încăpere.

În cercetarea sa, Tonsmann a folosit un procedeu digital utilizat de sateliţi şi sonde spaţiale în transmiterea informaţiilor vizuale. El insistă asupra faptului că imaginea „nu a fost pictată de mână omenească”. În secolul al XVIII-lea, oamenii de ştiinţă au arătat că era imposibil să se picteze o astfel de imagine pe un material cu o asemenea ţesătură. Fibrele folosite de indieni se deteriorează de fapt după 20 de ani. Totuşi, imaginea şi materialul pe care este ea imprimată datează de aproape 470 de ani.

Tonsmann a arătat că Richard Kuhn, un câştigător al Premiului Nobel pentru chimie, a descoperit că imaginea nu are coloranţi naturali, de origine animală sau minerală. Datorită faptului că în 1531 nu existau coloranţi sintetici, imaginea este inexplicabilă. În 1979, americanii Philip Callahan şi Jody B. Smith au studiat imaginea cu raze infraroşii, şi au descoperit spre surprinderea lor că nu exista nici o urmă de vopsea, şi că materialul nu a fost tratat cu nici un fel de tehnică.

„[Cum] se poate explica această imagine şi rezistenţa sa în timp, fără culori, pe un material care nu a fost tratat?” a întrebat Tonsmann. „[Cum] se poate ca, în ciuda faptului că nu există vopsea, culorile să îşi păstreze luminozitatea şi strălucirea?” Tonsmann, inginer peruvian, a adăugat: „Callahan şi Smith au arătat cum imaginea îşi schimbă uşor culorile după unghiul de vizionare, fenomen cunoscut sub numele de iridescenţă, tehnică ce nu poate fi reprodusă de mâna omului”.

Omul de ştiinţă şi-a început studiile în 1979. El a mărit irisul ochilor Fecioarei de 2.500 de ori şi, prin proceduri matematice şi optice, a putut să identifice toate persoanele imprimate în ochi. Ochii reflectă martorii miracolului din Guadalupe, momentul în care Juan Diego şi-a despăturat haina înaintea Episcopului, potrivit lui Tonsmann. Cu alte cuvinte, în ochii Fecioarei se vede reflectarea care s-ar fi văzut în ochii oricărei persoane care ar fi stat în poziţia ei.

În ochi, crede Tonsmann, se poate desluşi un indian aşezat, care se uită în sus, spre cer; profilul unui om cu chelie, bătrân şi cu barbă albă, care seamănă mult cu portretul Episcopului Zumárraga, pictat de Miguel Cabrera, pentru a zugrăvi miracolul; şi un tânăr, după toate probabilităţile traducătorul Juan González. De asemenea prezent, crede Tonsmann, este un indian, asemenea lui Juan Diego, cu trăsături deosebite, cu barbă şi mustaţă, care îşi despătură şi el haina în faţa Episcopului; o femeie cu înfăţişare întunecată, probabil o sclavă neagră aflată în serviciul Episcopului; şi un bărbat cu trăsături spaniole care priveşte gânditor, frecându-şi barba cu mâna.

Într-un cuvânt, ochii Fecioarei poartă un fel de fotografie a ceea ce s-a întâmplat în momentul în care imaginea a fost dezvăluită în faţa Episcopului, spune Tonsmann. Mai mult, în centrul pupilelor, la o scală mult mai redusă, se poate observa o altă scenă, independentă de prima, susţin oamenii de ştiinţă. Este aceea a unei familii de indieni alcătuită dintr-o femeie, un bărbat şi mai mulţi copii. În ochiul drept, alte persoane care stau în picioare apar în spatele femeii.

Tonsmann a speculat asupra faptului că ochii Fecioarei conţin un mesaj „ascuns” pentru timpurile moderne, când tehnologia este capabilă să îl descopere. „Acesta poate fi cazul imaginii familiei din centrul ochilor Fecioarei”, a spus el, „într-un timp când familia este în mod grav atacată în lumea noastră modernă”.