Papa Ioan Paul al II-lea a anunţat numele a încă şapte noi cardinali

28.01.2001, Vatican (ZENIT) - La numai o săptămână după numirea a 37 noi Cardinali, Papa Ioan Paul al II-lea a anunţat astăzi numirea a încă cinci noi prinţi ai Bisericii, precum şi două numiri pe care le-a făcut în secret în 1998. La amiază, surâzătorul Papă a făcut anunţul său surpriză de la fereastra studioului său care dă înspre piaţa San Pietro. Fără să dea vreo explicaţie, el a spus că nu a făcut publice numele acestora săptămâna trecută “pentru diverse motive”.

Cei cinci Cardinali sunt doi din Germania şi câte unul din Africa de Sud, Bolivia şi Ucraina. Cei doi numiţi în secret – in pectore – sunt din Ucraina şi Lituania. Unul este Arhiepiscopul de rit latin Marian Jaworski din Lviv, Ucraina, de 74 de ani. Teolog şi om de o înaltă spiritualitate, el a fost Arhiepiscop latin de Lviv din 1991, şi prieten personal al lui Karol Wojtyla din vremea când erau preoţi tineri. Atunci când merge la Roma, Jaworski locuieşte într-un apartament aflat deasupra celui al Papei.

Celălalt Cardinal “in pectore” este Arhiepiscopul Janis Pujats din Riga, Lituania. Aceasta este o ţară cu ceva mai puţin de 2,5 milioane de locuitori, dintre care 400.000 de catolici care şi-au păstrat credinţa în ciuda anexării ţării de către Uniunea Sovietică şi a persecuţiilor care au urmat. Arhiepiscopul Pujats va împlini în noiembrie 71 de ani. El este preot din 1951 şi a condus Dieceza de Riga timp de un deceniu.

Sfântul Părinte a explicat că în 21 ianuarie el avea “in pectore” – în inima sa – şi numele a altor cinci Episcopi pe care astăzi i-a desemnat pentru a fi creaţi Cardinali luna viitoare.

Cei cinci sunt:

1. Arhiepiscopul de rit răsăritean Lubomyr Husar de Lviv, capul greco-catolicilor, care a suferit aspre persecuţii în timpul lui Stalin. Arhiepiscopul Husar este singurul dintre cei 44 de Cardinali despre care Papa a făcut un comentariu personal.

   “În persoana sa”, a spus Papa, “ca şi în cea a prelaţilor menţionaţi mai înainte, încerc să cinstesc Bisericile cărora le aparţin, care, mai ales în cursul secolului al XX-lea, au fost încercate în mod sever şi au oferit lumii exemplul atâtor creştini, bărbaţi şi femei, care au ştiut să-şi mărturisească credinţa în mijlocul suferinţelor de tot felul, culminând adesea cu sacrificiul propriei vieţi”.

   Arhiepiscopul Husar este succesorul Cardinalului Miroslav Ivan Lubachivski, care a decedat la 86 de ani în 14 decembrie 2000, şi care a fost conducătorul renaşterii greco-catolicismului după ce Biserica sa şi-a recâştigat libertatea în timpul perestroicii. Papa va vizita Ucraina în iunie.

2. Arhiepiscopul Julio Terrazas Sandoval de Santa Cruz de la Sierra, 64 de ani, Preşedinte al Conferinţei Episcopilor Bolivieni. Cu el, numărul Cardinalilor latino-americani care vor fi numiţi în Consistoriul din 21 februarie creşte la 11.

3. Arhiepiscopul Wilfrid Fox Napier de Durban, Africa de Sud, care va împlini 60 de ani în luna martie. Arhiepiscopul Napier, un franciscan, a fost Preşedintele Conferinţei Episcopilor Sud-Africani în perioada critică a abolirii apartheidului (1987-1994) şi a alegerii primului preşedinte de culoare, Nelson Mandela. În această perioadă, Arhiepiscopul a fost unul dintre marii heralzi ai drepturilor omului. Din 1998, Arhiepiscopul Napier este consultant în Congregaţia Vaticanului pentru Evanghelizarea Popoarelor.

4. Episcopul Karl Lehmann de Mainz, 64 de ani, Preşedinte al Conferinţei Episcopilor Germani. În anii din urmă el a cerut decizia Papei Ioan Paul al II-lea asupra delicatei probleme a asistenţei din Centrele de Consultanţă Catolice pentru femeile însărcinate care doreau să avorteze. Aceste centre eliberau un certificat, care a devenit în mod indirect necesar pentru femei pentru efectuarea de avorturi legale. Această practică a stârnit controverse printre catolici, ceea ce l-a determinat pe Arhiepiscopul Lehmann să supună problema Sfântului Scaun.

5. Arhiepiscopul Johannes Joachim Degenhardt din Paderborn, 74 de ani. El a mărturisit public sprijinul său pentru magisteriul Papei Ioan Paul al II-lea, arătând o poziţie foarte clară în apărarea vieţilor nevinovate.

Aceste anunţuri la o săptămână unul după altul au fost o premieră pentru Papa Ioan Paul al II-lea. El a recunoscut că a depăşit limita de 120 cardinali electori stabilită de Papa Paul al VI-lea. După Consistoriul din 21 februarie, Biserica va avea 135 de posibili participanţi într-un Conclav pentru a alege un nou Papă.