A luat fiinţă Asociaţia “Dumitru Mărtinaş” a romano-catolicilor din Moldova

20.03.2001, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - Peste 1.000 de reprezentanţi ai comunităţilor romano-catolice din localităţile judeţelor Moldovei au participat, sâmbătă, 17 martie curent, la Casa de cultură din Bacău, la Adunarea de constituire a Asociaţiei „Dumitru Mărtinao„. Definită prin statut drept „creştină, apolitică şi neguvernamentala„ şi având un program cultural şi caritabil, asociaţia îşi propune de asemenea „să dovedească cu argumente raţionale, bazate pe istorie, bun simţ, legislaţie românească şi europeană, falsitatea unor idei impuse din afara României, potrivit cărora cei 264 310 de catolici (după recensământul fondatorilor asociaţiei, din ianuarie 2001, n. red.) din zona Moldovei ar fi maghiari„.

Profesorul Dumitru Mărtinaş (1897-1979), al cărui nume îl poartă asociaţia, a fost cel care a deschis, în perioada dintre cele două războaie mondiale, calea cercetării ştiinţifice cu privire la adevărul originii şi evoluţiei catolicilor români din Moldova. Studiile sale au dus la concluzia că „romano-catolicii din această provincie istorică a României nu sunt o minoritate etnică, ci o comunitate religioasă din rândul populaţiei româneşti„. Materializarea acestor studii este cartea “Originea ceangăilor din Moldova”, apărută postum (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, şi în traducere italiană, sub titlul “L’origine dei cattolici di Moldavia”, la Padova, în 1987).

Dl Anton Coşa, profesor de istorie şi muzeograf la Muzeul judeţean de istorie “Iulian Antonescu” din Bacău, a declarat pentru buletinul “Viaţa Cultelor” că asociaţia are menirea de a clarifica, pe plan naţional şi internaţional, problema aşa-zişilor ceangăi, o problemă artificial creată, exacerbată în mod nejustificat şi contrară realităţilor. Termenul de ceangău este resimţit de credincioşiii romano-catolicii din Moldova ca unul peiorativ. Potrivit sursei citate, în 1898 a fost înfiinţată la Budapesta Societatea centrală de maghiarizare a numelor, care funcţiona sub controlul Ministerului ungar de Interne, care în aprilie 1891 făcea public regulamentul “Cum să maghiarizăm numele de familie” (42 de pagini). Numele cu rezonanţă maghiară pe care le au mulţi dintre locuitorii acestei zone se datorează tocmai activităţii acestei societăţi. Iar faptul că în limba vorbită de ei se găsesc rudimente de limbă maghiară îşi are originea în misionarismul făcut aici de preoţii catolici maghiari.

Cei care au luat cuvântul în cadrul adunării de constituire au arătat între altele că această comunitate religioasă din estul României nu a putut rămâne indiferentă faţă de „tendinţa de înstrăinare a unei întregi populaţii de limba, portul, obiceiurile şi întreaga sa conduită românească din tată în fiu„. Ei au subliniat de asemenea că „Asociaţia nu este antimaghiară, ci se pronunţă împotriva maghiarizării” şi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de multiplicarea acţiunilor menite să acrediteze ideea că această comunitate romano-catolică din Moldova ar fi de etnie maghiară şi ca urmare ar fi necesare măsuri de protejare a limbii şi culturii maghiare în zonă.

Manifestarea a fost întregită de lansarea albumului „Catolicii din Moldova – universul culturii populare„. Participanţilor le-au fost oferite totodată “Dicţionarul comunităţilor catolice din Moldova”, realizat de regretatul preot Iosif Gabor (Vatra Dornei) şi finalizat de profesorul Gabriel Leahu, şi ediţia a doua a lucrării lui Dumitru Mărtinaş, „Originea ceangăilor din Moldova„.