Indicatorii sociali ai SUA dau motive de optimism

02.04.2001, Washington (ZENIT) - Pentru prima oară de când a început să lucreze la “Indexul celor mai importanţi indicatori sociali”, fostul secretar al educaţiei William Bennett are acum să dea mai multe veşti bune decât rele. Dar veştile rele sunt din domenii care pot submina veştile bune, informează publicaţia americană “Washington Times”.

În timp ce în rapoartele mai vechi, Bennett raporta o creştere a crimelor violente cu 370% între 1960 şi 1993, a numărului de copii din flori cu 450% şi a copiilor care au primit asistenţă cu 270%, în 2001 sunt semne că unele din aceste direcţii au acum o viteză mai mică, sau chiar şi-au schimbat sensul.

Cea mai bună veste vine din domeniul crimelor violente, care au scăzut în mod vertiginos. Între 1990 şi 1997, rata globală a crimei a scăzut cu 27%, ajungând la cea mai joasă valoare din 1973; rata crimelor violente a scăzut şi ea cu 28%, ajungând la cea mai joasă valoare din 1978. Omuciderile au scăzut cu 42% din 1991.

Această scădere a numărului de crime se datorează în parte şi faptului că, începând din 1990, America a început să închidă un număr tot mai mare din criminali. Între 1990 şi 1999, rata pedepselor cu închisoare a crescut în SUA cu 60%. În traducere: mai puţini criminali în libertate. În aceeaşi perioadă, sentinţa pentru crimă s-a înăsprit cu 39%. (În contrast, între 1960 şi 1970 sentinţele s-au îmblânzit cu 20%, rata criminalităţii dublându-se.)

În anii ’90 s-a înregistrat de asemenea o scădere a ratei divorţurilor, cu aproximativ 5%. Nu este mult în comparaţie cu dublarea ratei de divorţuri care se înregistra între 1960 şi 1997, dar este un pas în direcţia bună. O situaţie asemănătoare se înregistrează şi cu avorturile. Pentru prima oară din 1973, numărul de avorturi a scăzut cu 7%. Printre tineri, scăderea numărului de avorturi din 1990 a fost de 28%.

Pe de altă parte, măsurile cruciale privind stabilitatea socială – acelea care interacţionează cu structura familiei – nu mai sunt atât de eficiente în ultimii ani. Între 1990 şi 1999, procentul de naşteri nelegitime a crescut cu 18%. Creşterea faţă de 1960 este de 523%. Peste două treimi din toţi copiii negri sunt acum nelegitimi, precum şi 42,1% dintre hispanici, şi 22% dintre albi.

Întrebate dacă se gândesc să crească un copil, 60% dintre femeile cu vârsta între 18 şi 49 de ani au răspuns “da”. Peste 80% dintre femeile negre vor rămâne la un moment dat în viaţă singure să conducă familiile. Venitul mediu familial pentru o familie căsătorită este patru ori mai mare decât al unei femei necăsătorite şi cu un copil.

Nu fiecare copil crescut de către un singur părinte este destinat sărăciei sau problemelor în viaţă, dar riscul este mare. Aceşti copii, faţă de cei crescuţi în familii cu ambii părinţi, au de trei ori mai mari şanse să aibă copii din flori, de două ori mai mari să renunţe la şcoală, şi de 1,4 ori mai mari să fie daţi afară din servici. 72% dintre crimele făcute de tineri, 70% dintre cei închişi pe termen lung şi 60% dintre violatori sunt dintre cei care nu au avut taţi.

Chiar şi în casele cu doi părinţi, copii americani petrec mai mult timp în faţa televizorului sau a computerului decât citind, jucându-se sau povestind cu părinţii. În medie, copii petrec la televizor 4,5 ore pe zi, doar 23,1% dintre părinţi considerând aceasta o problemă. Deşi 64% dintre părinţi nu sunt de acord cu conţinutul emisiunilor difuzate la televizor, este greu de imaginat cum ar putea controla la ce se uită copii din moment ce 57% dintre copii cu vârsta între 8 şi 16 ani au televizor chiar în dormitorul lor.