A 7-A Întâlnire Ecumenică Europeană (I)

26.04.2001, Strasbourg (Viaţa Cultelor) - La Strasbourg, metropola intelectuală şi economică a provinciei franceze Alsacia (400 000 de locuitori, cu cei din suburbii), s-a desfăşurat, în zilele de 17-22 aprilie curent, Întâlnirea Ecumenică Europeană având ca temă cuvintele Mântuitorului, de după Înviere: “Iată eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Mt 28,20).

Reuniunea, EEE2001 (după numele ei în engleză, European Ecumenical Encouter), a fost convocată de cele două organizaţii bisericeşti creştine continentale, Conferinţa Bisericilor Europene (CEC) şi Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa. CEC a fost fondată în 1958 la Geneva şi reuneşte în prezent 124 Biserici Ortodoxe, Anglicane, Vechi-Catolice, Lutherane, Reformate, Baptiste, Penticostale şi Metodiste. CCEE a fost constituit la 24 martie 1971 la Roma şi grupează 34 de Conferinţe Episcopale catolice.

Organizatorii au considerat de bun augur celebrarea anul acesta a Sfintelor Paşti de către toţi creştinii la o dată comună – 15 aprilie, şi au ales Săptămâna Luminată ca timp de desfăşurare pentru EEE2001. Participanţii au fost în număr de 200, dintre care 100 – lideri de Biserici, şi 100 reprezentanţi ai tinerei generaţii creştine, din aproape toate ţările europene. Locurile de desfăşurare a EEE2001 au fost Universitatea “Marc Bloch” din centrul Strasbourg-ului, impunătoarele locaşuri de cult ale oraşului, Catedrala catolică Notre-Dame şi bisericile protestante Sf. Paul, Sf. Thomas (Toma) şi Sf. Etienne (Ştefan), şi, pentru două ore, o sală de conferinţe a Consiliului Europei.

Întâlnirea propriu-zisă, care a început în după-amiaza de 19 aprilie, a fost precedată de Întâlnirea Pregătitoare a Tinerilor, care a început marţi, 17, şi de reuniunile de lucru ale celor două organizaţii menţionate mai sus: adunarea plenară a CCEE şi întrunirea Comitetul central al KEK, desfăşurate în 18 şi 19 aprilie (până în prânz). EEE2001 s-a aflat sub conducerea preşedinţilor celor două organizaţii, Cardinalul Miloslav Vlk (n. 1932), Arhiepiscop de Praga, şi Mitropolitul Ieremia Caligiorgis (n. 1935) al Franţei, Spaniei şi Portugaliei pentru ortodocşii ţinând de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. În program s-au aflat rugăciuni comune potrivit tradiţiei protestante, catolice sau ortodoxe, studii biblice, momente de mărturii privind experienţa personală în descoperirea lui Iisus Cristos, adunări plenare, reuniuni în grupuri de lucru în legătură cu Charta Ecumenica, documentul de bază al reuniunii.

România a fost reprezentată la EEE 2001 de Mitropolitul ortodox Daniel Ciobotea al Moldovei şi Bucovinei (care din 1997 este membru al Prezidiului şi al Comitetului central al KEK), Mitropolitul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu (ca delegat al preşedintelui Conferinţei Episcopale, Mitropolitul greco-catolic Lucian Mureşan), Episcopul greco-catolic de Oradea Virgil Bercea (care a făcut parte din comitetul pregătitor al reuniunii), d-na pastor Elfriede Dörr – Sibiu (reprezentantă a Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană şi în acelaşi timp făcând parte din Comitetul central al KEK), preotul Daniel Benga – cu parohie la Erlangen (Germania) şi teologul Vasile Adrian Caraba, amândoi ortodocşi, pastorul baptist Ioan Peia (reprezentând şi Alianţa Evanghelică Europeană), Vlad Naumescu, din partea Vicariatului greco-catolic de Bucureşti, ca delegat la Întrunirea pregătitoare a tinerilor. Î.P.S. Daniel Ciobotea şi P.S. Virgil Bercea fac parte şi din comitetul comun KEK-CCEE. Biserica Ortodoxă Română este reprezentată la KEK de Pr. Viorel Ioniţă, care a făcut parte atât din staff-ul Comitetului pregătitor al reuniunii cât şi din cel al Comitetului de redactare a Chartei Ecumenice.

1. Întâlnirea Pregătitoare a Tinerilor

   Cei peste o sută de tineri – de pe coasta Atlanticului până la munţii Urali, şi din Norvegia până în Creta – s-au intâlnit marţi seara în centrul “Ciarus” (YMCA), alternând discuţiile despre Charta Ecumenica cu împărtăşirea experienţelor şi proiectelor lor. Christopher Docherty, un scoţian romano-catolic, a spus într-o conferinţă de presă, două zile mai târziu, că în timpul întâlnirii au simţit că sunt “toţi ortodocşi, toţi catolici, toţi protestanţi şi evanghelişti”. Dar, a adăugat el, “asta nu înseamnă că suntem ‘o supă ecumenică’, unde toate elementele sunt dizolvate într-un sos omogen indistinct. Dimpotrivă, camaraderia noastră poate fi descrisă ca o ‘salată ecumenică’ în care toate culorile şi aromele – unite prin asezonarea dată de Sfântul Duh – pot fi văzute şi gustate. Tinerii creştini din întreaga Europă sunt încântaţi de posibilitatea de a angaja un dialog cu liderii Bisericilor lor, şi aşteaptă nu numai să primească, dar să şi vorbească despre grijile lor”. În legătură cu Charta Ecumenica, Christopher Docherty a spus, potrivit unui comunicat de presă, că “aceasta se află deja în inimile tinerilor. Aşteptăm semnarea ei şi sperăm ca textul ei să devină viu. Dialogul ecumenic nu este o alegere pentru tineri. Într-un continent divizat de actualele conflicte şi de rănile trecutului, el este o prioritate absolută”.

2. Scopurile EEE 2001

   Scopurile reuniunii au fost prezentate în conferinţa de presă din 19 aprilie – anticipând deschiderea reuniunii – de către preşedinţii KEK şi CCEE, Mitropolitul Ieremia şi Cardinalul Miloslav, şi de Christopher Docherty, ca reprezentant al Întâlnirii tinerilor. Acestea pot fi rezumate în angajamentul tinerilor şi al “tinerilor adulţi” – ceilalţi participanţi – de a activa pentru ca documentul conţinând Liniile directoare în vederea unei colaborări crescânde între Bisericile din Europa, şi anume Charta Ecumenica, să devină literă vie.

   Mitropolitul Ieremia a apreciat existenţa acestei Charte drept o reuşită ce exprimă evoluţia pozitivă a demersului ecumenic şi tratarea lumii protestante şi a celei ortodoxe în toată complexitatea lor. Ea are la bază cooperarea ecumenică dintre KEK şi CCEE, materializată mai ales sub forma celor două Adunări Ecumenice Europene de la Basel (Elveţia) din 1989 şi de la Graz (Austria) din 1997. Într-o primă versiune, Charta Ecumenica a circulat vreme de peste doi ani la toate Bisericile europene, rezultatul fiind peste 150 de răspunsuri scrise primite de cele două organizaţii. Versiunea finală, care a ţinut seama de toate sugestiile primite, se concentrează pe angajamentul pentru unitatea vizibilă a Bisericilor, pe misiunea lor comună într-o Europă secularizată şi pe mărturia şi contribuţia lor la construirea unei noi societăţi europene. Potrivit Mitropolitului ortodox, Charta va fi aplicată de fiecare dintre Bisericile membre ale KEK în funcţie de circumstanţele în care activează.

   Cardinalul Miloslav Vlk a precizat, la rândul său, că odată semnată, Charta va deveni un document de aplicat de către fiecare Conferinţă Episcopală din Consiliu. Prelatul catolic a apreciat mai ales partea a doua a Chartei ca reprezentând un mare pas înainte “pentru continentul nostru de unde au început toate diviziunile. Aici se arată cât de multe au în comun Bisericile creştine: Rugăciunea domnească (Tatăl nostru), Evangheliile, Crezul apostolic”.

   Peşedintele CCEE i-a informat cu această ocazie pe ziariştii prezenţi că mandatul său se încheie în luna mai proxim, după opt ani de activitate în care cuvântul-cheie a fost “colegialitate” nu numai în relaţiile cu Episcopii catolici şi cu Vaticanul, ci şi în relaţiile ecumenice. Noul preşedinte al CCEE este Episcopul de Chur (Elveţia), Mons. Amédée Grab.

3. Deschiderea oficială a reuniunii

   În aula mare a Universităţii “Marc Bloch” a avut loc, în după-amiaza de 19 aprilie, deschiderea oficială a EEE2001 de către cei doi co-preşedinţi ai ei, Cardinalul Vlk şi Mitropolitul Caligiorgis. Cuvintele de bun venit ale reprezentanţilor autorităţilor locale, şi ale decanului ambasadorilor la Consiliul Europei, dl Wolf, au completat ceremonia. În continuare, s-a dat citire mesajelor Papei Ioan Paul al II-lea, Patriarhului Ecumenic Bartholomeu I, Patriarhului Rusiei, Alexei al II-lea, Arhiepiscopului anglican de Canterbury, L. Carey, preşedintelui Federaţiei Mondiale Baptiste, Fratelui Roger de la Taizé (Franţa).

   “Vestirea clară a Evangheliei este deosebit de urgentă în Europa. Ţesută din diferite culturi, tradiţii şi valori legate de ţările care o compun, Europa nu poate fi nici înţeleasă, nici edificată fără a se ţine cont de rădăcinile ce îi dau identitatea originală; ea nu se poate construi nici respingând spiritualitatea creştină de care este impregnată”, se spune în mesajul Suveranului Pontif adresat reuniunii prin intermediul Cardinalului Vlk.

   Cardinalul Karl Lehmann (Mainz – Germania) şi d-na pastor Elfriede Dörr au purtat în continuare un dialog asupra aşteptărilor legate de reuniune, de discuţiile între generaţii şi de rezultatele concrete ale dialogului. Urmându-le exemplul, participanţii aşezaţi la mese de câte 6-8 locuri au dialogat între ei, preţ de o jumătate de oră, nu înainte de a-şi face fiecare câte o scurtă prezentare pentru cei din jurul lor.

   Seara a continuat cu serviciul religios de deschidere a EEE2001, desfăşurat în Catedrala Notre-Dame.

4. Celebrarea comună de închidere – Semnarea Chartei Ecumenice

   Duminică, 22 aprilie, după serviciile religioase confesionale desfăşurate în mai multe biserici ale Strasbourg-ului, participanţii s-au îndreptat – cei mai mulţi per pedes apostolorum – spre biserica Sf. Thomas, unde au avut loc ceremonia de prezentare şi semnarea documentului de bază al EEE2001, Charta Ecumenica.

   Charta a fost semnată de preşedintele CCEE, Cardinalul Miloslav Vlk, şi de preşedintele KEK, Mitropolitul Ieremia Caligiorgis.

   Prin acest act, cele două organizaţii bisericeşti europene reafirmă demersul inerent Chartei Ecumenice şi recomandă Conferinţelor Episcopale (catolice) şi Bisericilor (ortodoxe, anglicane şi protestante să o primească şi să o adapteze propriului lor context.

   Ca primi mesageri ai demersului iniţiat la Strasbourg, participanţii au primit, după semnarea Chartei, câte un exemplar al acesteia pus într-un sac de spate, ca semn că acceptă să fie trimişi pe drumurile Europei în calitate de purtători ai mesajului Evangheliei şi al documentului EEE2001. Participanţii s-au înscris în felul acesta – a fost dorinţa organizatorilor – în tradiţia creştinismului, aceea a lui Iisus trimiţându-şi ucenicii în lume, pentru a proclama mesajul Lui, mereu actual: Împărăţia lui Dumnezeu este aproape!

5. Charta Ecumenica

   Subintitulată Linii directoare în vederea unei colaborări crescânde între Bisericile din Europa, aceasta se deschide cu cuvintele “Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh”.

   În preambulul Chartei se spune între altele: “Pe continentul nostru european, de la Atlantic la Urali, de la Cap Nord la Mediterana, marcat mai mult ca niciodată de o pluralitate culturală, dorim, cu Evanghelia, să ne angajăm pentru demnitatea persoanei umane ca imagine a lui Dumnezeu şi, ca Biserici, să contribuim la reconcilierea popoarelor şi a culturilor. În acest sens, adoptăm această Chartă, ca angajament comun la dialog şi colaborare. Ea descrie sarcinile ecumenice fundamentale şi deduce de aici o serie de linii directoare şi de obligaţii. Ea trebuie să promoveze la toate nivelele vieţii Bisericii o cultură ecumenică de dialog şi colaborare şi să creeze pentru aceasta o normă obligatorie. Totuşi, ea nu are un caracter magisterial, dogmatic sau canonic. Caracterul său obligatoriu consistă mai degrabă în datoria pe care şi-o asumă Bisericile înseşi şi organizaţiile ecumenice semnatare. Acestea pot formula, pe baza acestui text, adăugiri proprii şi perspective comune care se conjugă concret cu provocările ivite în faţa lor şi cu obligaţiile care decurg din acestea“.

   Primul capitol, Credem în “Biserica Una, Sfântă, Catolică (Universală, n.red.) şi Apostolică”, are ca motto cuvintele Sf. Apostol Pavel din Epistola către Efeseni (4, 3-6). Baza pentru unitatea în credinţă este dată de Evanghelia lui Iisus Cristos, aşa cum este ea atestată în Sfânta Scriptură şi formulată în confesiunea de credinţă ecumenică de la Niceea-Constantinopol (381), şi de credinţa în Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.

   Capitolul al doilea, Pe drumul comuniunii vizibile a Bisericilor din Europa, are drept motto cuvintele din Evanghelia după Ioan (13, 35). Cei care primesc şi adoptă Charta Ecumenică se angajează să vestească împreună Evanghelia, să meargă unii în întâmpinarea celorlalţi, să acţioneze împreună şi să se roage unii cu alţii, să continue dialogul dintre ei.

   Capitolul al treilea şi ultimul, Responsabilitatea noastră comună în Europa, cu motto-ul “Fericiţi făcătorii de pace; că aceştia fiii lui Dumnezeu se vor chema” (Mt 5,9), are şase subcapitole:

   • Să participăm la construcţia Europei (opunându-ne pericolului ca Europa să se dezvolte într-un Vest integrat şi un Est dezintegrat şi într-un dezechilibru Nord-Sud. Evitând totodată orice eurocentrism şi întărind responsabilitatea Europei faţă de întreaga umanitate);

   • Să reconciliem popoarele şi culturile (prin favorizarea dreptăţii sociale în şi între toate popoarele, surmontând prăpastia dintre bogaţi şi săraci şi învingând şomajul; prin opunerea la orice formă de naţionalism care duce la oprimarea altor popoare sau minorităţi naţionale; întărind locul femeilor şi egalitatea drepturilor lor în toate sectoarele vieţii, în Biserică şi societate);

   • Să salvăm creaţia (să cooperăm la crearea condiţiilor de viaţă durabilă pentru ansamblul creaţiei);

   • Să aprofundăm comuniunea cu Iudaismul (regretăm şi condamnăm orice manifestare de antisemitism; este o necesitate urgentă, în cult şi în cateheză, în învăţătura şi în viaţa Bisericilor, să facem să apară legătura profundă a credinţei creştine cu iudaismul şi să susţinem cooperarea iudeo-creştină);

   • Să cultivăm relaţiile cu Islamismul (dorim să intensificăm la toate nivelele întâlnirea între creştini şi musulmani şi dialogul islamo-creştin. Recomandăm, în special, să vorbim împreună despre credinţa într-un Dumnezeu unic şi să clarificăm sensul drepturilor omului);

   • Întâlnirea cu alte religii şi ideologii (ne vom strădui să luăm în serios întrebările critice care ne sunt adresate în legătură cu religiile orientale şi cu noile grupări religioase şi să intrăm într-o dezbatere onestă a acestora. Trebuie să discernem cu care comunităţi ne putem întâlni şi dialoga şi care sunt cele faţă de care trebuie exprimată o punere în gardă din punct de vedere creştin).

   Charta se încheie cu un verset din Epistola către Romani a Sf. Apostol Pavel.

   Preşedinţii KEK şi CCEE au subliniat că semnarea Chartei nu înseamnă în nici un caz încheierea, ci începutul unui nou proces, în care diferitele Biserici îşi însuşesc şi realizează liniile directoare ale Chartei. Un rol important revine angajării în acest sens a tinerei generaţii din Europa.

   Următoarea manifestare comună a KEK şi CCEE urmează să aibă loc la Sarajevo (Bosnia) de la 12 la 16 septembrie 2001. Titlul acesteia va fi “Creştini şi musulmani în Europa. Responsabilitatea comună într-o societatea pluralistă şi secularizată”.

   La cerere, buletinul “Viaţa Cultelor” pune la dispoziţia abonaţilor săi textul integral al Chartei Ecumenice în originalul englez, francez, italian sau german sau în traducere românească.