Papa apreciază eroismul creştinismului armean

25.09.2001, Erevan (ZENIT) - În a doua parte a călătoriei sale asiatice, Papa Ioan Paul al II-lea a lăudat eroica fidelitate de-a lungul secolelor a Bisericii Armene. După ce a stat trei zile în Kazahstan, Papa şi-a continuat a 95-a sa călătorie internaţională în Armenia, fostă republică sovietică, cu 3,3 milioane de locuitori.

În Armenia, Sfântul Părinte se va alătura celebrărilor cu ocazia a 1700 de ani de la proclamarea creştinismului ca religie oficială de stat. „Analele Bisericii universale vor spune pentru totdeauna că poporul armean a fost primul care a îmbrăţişat harul şi adevărul Evangheliei Domnului nostru Isus Cristos”, a spus Papa în timpul ceremoniei de primire de pe aeroportul internaţional din Erevan, în prezenţa preşedintelui armean Robert Kotcharian şi a Patriarhului apostolic armean Karekin al II-lea.

„Voi aţi păstrat cu zel amintirea numeroşilor voştri martiri”, a mai spus Sfântul Părinte. „Într-adevăr, martiriul a fost un semn special al Bisericii Armene şi al poporului armean”. Secolul XX a fost una dintre cele mai triste perioade pentru creştinismul armean, mai întâi după genocidul provocat de turci în 1915 şi mai apoi prin anexarea ţării la Uniunea Sovietică, în 1920.

Astăzi, peste 90% dintre armeni sunt sub ascultarea Bisericii Apostolice Armene, care s-a separat de Roma după Conciliul de la Calcedon din anul 451. Un pas important pe calea rezolvării diferendelor a fost făcut în 1996, când Papa Ioan Paul al II-lea şi Catolicosul Karekin I au semnat o declaraţie comună care rezolvă neînţelegerile privind natura lui Isus. Restul armenilor din ţară sau din diasporă aparţin Bisericii Catolice. Patriarhul lor este Nerses Bedros al XIX-lea, cu reşedinţa în Bzummar, Liban.

După recunoaşterea contribuţiei armene la creştinism, Papa Ioan Paul al II-lea a spus că acum, când ţara celebrează zece ani de independenţă, ea trebuie să facă faţă „căutării urgentă a păcii la nivel regional”. Armenia are ca şi vecini în nord Georgia, în est şi nord-est Azerbaijan, în sud-est Iran şi în vest Turcia.

„Pacea va putea fi edificată numai pe temeliile solide ale respectului reciproc, ale dreptăţii în relaţiile intercomunitare şi ale mărinimiei din partea celor puternici”, a mai spus Episcopul Romei. La începutul anilor `90, Erevanul a acordat sprijin locuitorilor de origine armenă din enclava azerbaijiană Nagorno-Karabak. Atunci a pornit un război, încheiat în 1994.

În final, în aceste timpuri de gravă criză economică, Papa Ioan Paul al II-lea a adresat un apel autorităţilor armene „la un angajament real în favoarea binelui comun, în dreptate şi solidaritate, punând progresul poporului înaintea oricăror alte interese particulare” şi „pentru implementarea reformelor democratice ale instituţiile ţării, necesare pentru garantarea respectului drepturilor umane şi civile ale cetăţenilor săi”.

La rândul său, preşedintele Kotcharian l-a salutat pe Papa, amintind de rolul pe care l-a jucat în transformarea Europei de Est şi a Uniunii Sovietice, care, a spus el, a deschis „o nouă eră de libertate pentru oameni şi naţiuni”. Catolicosul Karekin al II-lea a amintit de ajutorul oferit de Papă Armeniei după cutremurele din 1988, şi şi-a exprimat speranţa că această vizită „istorică” va înnoda şi mai mult „legăturile de iubire şi de fraternitate” dintre catolici şi apostolicii armeni, „pentru binele bisericii Bisericii universale a lui Cristos”.

Pentru prima oară, Papa va fi oaspetele unui Patriarh ne-catolic, al Scaunului Apostolic de Etchmiadzin, simbolul creştinismului armean. „Vă mulţumesc pentru acest semn de iubire care mă mişcă profund şi care vorbeşte inimilor tuturor catolicilor despre prietenia profundă şi despre iubirea frăţească”, a spus Papa după momentul de rugăciune de la Catedrala Apostolică.

Ulterior Papa a vizitat mormintele Patriarhilor armeni Vasken I şi Karekin I. Ultimul a fost un mare prieten al Papei. La 6 PM, Papa şi Catolicosul Karekin II s-au îmbrăţişat oficial. Ei au avut o întâlnire privată. Papa va rămâne în Armenia până joi.