Biserici ucise
02.10.2001, Cluj-Napoca (Ziua de Ardeal) - Biserica greco-catolică a atras în nenumărate rânduri atenţia autorităţilor de la Bucureşti în ceea ce priveşte politica adoptată în teritoriu de Biserica ortodoxă, privind demolarea vechilor lăcaşuri de cult ce i-au aparţinut până în 1948. În acest sens, ierarhia unită de la Cluj a adresat o scrisoare oficială Ministerului Culturii şi Cultelor (n.n. – Departamentul de Stat pentru Culte), prin care îşi exprimă consternarea faţă de ceea ce se întâmplă în aceste zile, când vechi biserici greco-catolice sunt dărâmate de către cominătăţile ortodoxe din Ardeal.
În satul Urca, din comuna clujeana Viişoara (lângă Câmpia Turzii), trupul vechii biserici greco-catolice este pe cale de a fi ciopârţit, aidoma bisericuţei de lemn din Băişoara. Comunitatea ortodoxă, mai precis consiliul parohial, a ajuns la concluzia că biserica din sat este neîncăpătoare şi că este necesară reconstruirea unui nou lăcaş de cult. Soluţia adoptată, cea de demolare a vechii biserici şi de reconstrucţie pe locul ei a unei alte biserici, nu este agreată de toţi sătenii. În primul rând de cei uniţi, precum şi de o parte dintre ortodocşi, care nu cred că demolarea bisericii satului este tocmai un gest creştinesc. Bisericuţa ar putea fi retrocedată greco-catolicilor, iar cea nouă, ortodoxă, să fie construită într-un alt loc, după cum se şi înţeleseseră la un moment dat sătenii.
Mai mult, în comuna clujeană Mihai Viteazul, în vecinătatea vechii biserici greco-catolice, a fost ridicată noua biserică ortodoxă. După cum a fost amplasat noul lăcaş, vechea biserică a uniţilor pare sortită şi ea pieirii…
Se întâmplă şi în Maramureş
Un alt exemplu edificator, în acest sens, îl întâlnim în nordul Maramureşului. În comuna Vadu Izei, la şapte kilometri depărtare de Sighetu Marmaţiei, buna înţelegere dintre cele două comunităţi, ortodoxă şi greco-catolică, a dispărut cu totul. Noua biserică ortodoxă este ridicată la mai puţin de cinci metri depărtare de vechiul lăcaş de cult, fost greco-catolic. Intenţia consiliului parohial ortodox este ca, într-un viitor apropiat, să demoleze vechea biserică unită, pentru ca în sat să rămână doar o singură biserică. Deşi este revendicată de către vechii ei proprietari (greco-catolic – n.n.), ortodocşii au început chiar zilele trecute distrugerea vechiului lăcaş de cult. Altarul bisericii a fost deja demolat, după cum declară preotul greco-catolic Marius Vişovan. Edificiul religios arată ca o hală, la care unul din capete este acoperit cu scânduri bătute în cuie. Mulţi dintre sătenii de confesiune ortodoxă nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă, dar aceasta nu înseamnă prea mult atâta vreme cât preotul Vasile Hotico vrea neapărat demolarea bisericii. Marius Vişovan a mai precizat că autorizaţia de construcţie impunea iniţial ca noua biserică să fie ridicată la o distanţă apreciabilă, numai că proiectul nu a fost mai deloc respectat.
Ierarhii uniţi pun jalba în proţap
Cazul de la Băişoara (judeţul Cluj) unde, „datorită” ridicării unui nou lăcaş de cult ortodox lângă vechea biserică de lemn greco-catolică, aceasta din urmă a fost demolată peste noapte, nu este singular. Deşi lăcaşul de cult de la Băişoara figura pe lista de revendicări a uniţilor, el a dispărut cu câteva zile înainte de sfinţirea noii biserici ortodoxe din apropiere, slujbă oficiată chiar de către Arhiepiscopul ortodox de la Cluj, IPSS Bartolomeu Anania. La acea dată, partea ortodoxă s-a angajat că va căuta un teren în centrul localităţii pentru ca vechea biserică din lemn greco-catolică să fie strămutată. Cazul de la Băişoara poate deveni un sindrom, după felul cum decurg relaţiile dintre cele două Biserici istorice româneşti din Transilvania. Întâlnirile comisiilor mixte de dialog dintre cele două Biserici (atât la nivel ierarhic, cât şi local), îşi dovedesc caracterul formal. Răspunsul oficial al ortodocşilor la solicitările greco-catolicilor, care şi-au cerut ani de-a rândul vechile lăcaşuri de cult, este unul imparţial: „Rămâne pe altă dată…”
„Este o simplă coincidenţă sau se urmăreşte ştergerea unor realităţi istorice? Rămânem consternaţi că ceea ce nu s-a întâmplat în perioada interzicerii Bisericii Greco-Catolice se întâmplă azi, când libertatea religioasă este garantată prin Constituţia României”, remarcă în scrisoarea trimisă Cultelor IPSS George Guţiu. (Daniel Sârbu)
