Viitoarea Catedrală Patriarhală va avea un nou amplasament

28.11.2001, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - La 22 noiembrie curent, consiliul municipal al Primăriei Bucureşti a votat în unanimitate planul urbanistic de detaliu pentru noua Catedrală patriarhală. Amplasamentul acesteia a fost schimbat. din motive de ordin tehnic, din Piaţa Unirii (în apropierea kilometrului zero al Capitalei române) la circa 1500 de metri depărtare, între Piaţa Unirii şi Piaţa Alba Iulia, pe o arteră deosebit de circulată în prezent. Circulaţia auto de pe această arteră urmează să fie preluată de două pasaje subterane, iar circulaţia pietonală se va face la suprafaţă, pe aleile din jurul Catedralei. Noul amplasament este cu 9 metri mai înalt faţă de cel ales iniţial, situat într-o zonă inundabilă.

Catedrala va avea circa 90 m lungime, o lăţime maximă de 60 m şi 75 m inălţime, şi o capacitate de 5000 – 6000 de locuri. Va fi o construcţie în stilul bizantin tradiţional cu elemente de arhitectură românească actuală. Municipalitatea a acordat Patriarhiei un teren de 4,1 hectare, din care 3,5 hectare vor fi ocupate de noul locaş de cult şi de clădirile anexe. Noua Catedrală va avea două hramuri, Înălţarea Domnului, care în calendarul ortodox coincide cu Ziua Eroilor, şi Sf. Apostol Andrei, creştinătorul poporului român (30 noiembrie). În şedinţa din 14-15 noiembrie curent, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să facă din ziua de 30 noiembrie o sărbătoare naţională. Decizia sinodală va fi proclamată solemn în toate Catedralele episcopale şi mitropolitane şi de asemenea în cea patriarhală peste câteva zile, vineri, în preziua sărbătorii naţionale de la 1 Decembrie. Dacă Parlamentul va aproba propunerea Patriarhiei, România va avea o sărbătoare naţională care va marca două evenimente cruciale din existenţa poporului ei: creştinarea în secolul întâi şi realizarea statului naţional unitar în secolul XX. Catedrala se va numi şi „a Mântuirii Neamului”, aşa cum a propus Patriarhul Miron Cristea (1925-1939).

În cursul lunii decembrie va fi lansat concursul de idei pentru noul amplasament şi se speră că la începutul anului 2002 va putea fi aleasă deja soluţia pentru construcţia propriu-zisă. P.S. Vincenţiu Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, a estimat, în cadrul unei întâlniri cu presa, la 23 noiembrie, că lucrările de construire vor dura cel mult cinci ani. Din donaţiile credincioşilor a fost strânsă o sumă impresionantă care va permite ca lucrările să înainteze într-un ritm destul de rapid. Patriarhia contează şi pe restituirea de către stat a unor bunuri care au aparţinut Bisericii Ortodoxe Române, de pe urma cărora vor rezulta alte fonduri ce vor fi destinate noii Catedrale. Multe firme şi-au anunţat încă din faza proiectului precedent intenţia de a dona diferite materiale de construcţie. De asemenea, studenţi din mai multe centre universitare au anunţat că doresc să muncească voluntar pe şantierul viitoarei Catedrale patriarhale. Cu ocazia vizitei sale la Bucureşti (7-9 mai 1999), prima vizită oficială a unui Papă într-o ţară ortodoxă, Suveranul Pontif Ioan Paul al II-lea a donat pentru noua Catedrală suma de 100 000 $, iar Cardinalul Silvano Piovanelli a dăruit o răcliţă cu moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur (13 noiembrie), care deocamdată se păstrează în paraclisul din Palatul patriarhal. Biserici ortodoxe române din diaspora au anunţat de asemenea că vor contribui cu diferite sume de bani.

După evenimentele din decembrie 1989, în România au fost construite peste 1000 de biserici ortodoxe (şi câteva sute de biserici ale altor confesiuni, n.red.), cele mai multe dintre acestea fiind deja sfinţite. Aceasta dovedeşte că România nu este o ţară săracă, aşa cum susţin unele voci care se întreabă dacă este oportună construirea unei Catedrale de mari dimensiuni în aceste vremuri, şi că problemele pe care ea le are derivă din felul în care este guvernată, a spus P.S. Vincenţiu. Pe de altă parte, a adăugat ierarhul citat, perioadele de sărăcie, de încercări materiale şi spirituale prin care trece un popor s-au dovedit şi cele mai propice pentru înălţarea unor mari locaşuri de cult, pentru că acestea sunt construite îndeobşte din „bănuţul văduvei”. P.S. Vincenţiu a mai remarcat că P.F. Părinte Teoctist şi-a legat numele de construirea multor biserici, „pe unde a trecut”, ca Episcop sau ca Mitropolit, înainte de a ajunge în scaunul patriarhal, şi că în nici un caz nu i se pot imputa demolările de biserici din ultimii ani ai regimului comunist; dimpotrivă, după alegerea sa ca Patriarh (la 15 noiembrie 1986) a reuşit să salveze Catedrala patriarhală de la translarea preconizată de autorităţile comuniste.

* * *

Informaţii suplimentare au fost furnizate presei la 27 noiembrie curent, de arhitectul şef al Bucureştiului, Adrian Bold, arh. Şerban Sturza, preşedintele recent înfiinţatului Ordin al Arhitecţilor din România, şi arh. Sorin Gabrea, de la firma ROSTRADA, autoare ale unor proiecte preliminarii, şi de asemenea de P.S. Vincenţiu Ploieşteanu, Episcop vicar patriarhal.

Întreaga zonă în care va fi amplasată noua Catedrală patriarhală va fi regândită din perspectiva sfântului locaş. Ea va deveni „piaţa de porumbei a Bucureştiului”, singura piaţă exclusiv pietonală din capitala României. Într-o latură a pieţei va exista o zonă comercială administrată de Primăria municipală. În subsolul Catedralei vor fi amenajate două parcări de mari dimensiuni (400 de locuri).

Piatra fundamentală a noii Catedrale va fi pusă la 25 Martie, ziua Buneivestiri.