Postul este rugăciunea trupului

09.12.2001, Roma (ZENIT/Avvenire) - Care este semnificaţia postului? Privind la Ziua de Post şi Rugăciune, convocată de Papa Ioan Paul al II-lea pentru 14 decembrie, pr. Thomas Spidlik, profesor de teologie spirituală răsăriteană la mai multe universităţi din Roma, a explicat semnificaţia acestei practici ascetice. Acum câţiva ani, pr. Spidlik a predicat în timpul unor exerciţii spirituale, în prezenţa Papei şi a colaboratorilor săi apropiaţi.

– De ce să postim?
– Există exemple de post în Vechiul Testament, precum atunci când David a refuzat să mănânce, îndurerat de boala fiului său. Totuşi, în Vechiul Testament, postul este în primul rând pregătire pentru venirea lui Cristos. Posturile prescrise aveau acest scop. Acesta este motivul pentru care primele comunităţi creştine nu s-au mai simţit obligate să postească, deoarece Cristos a venit.

Treptat însă, postul a fost curând reintrodus înainte de Paşti şi de Crăciun. De ce? În primul rând din motive sociale: „Voi mâncaţi mult, iar alţii mor de foame. Nu s-ar cuveni oare să renunţaţi la o parte pentru a o da săracilor?” i-au întrebat Părinţii Bisericii pe credincioşii acelor vremuri.

Este interesant de notat că motivul pe care astăzi l-am descrie ca austeritate, nu era absent. „A mânca prea mult nu face bine la sănătate”, scriau ei. Aceasta este rădăcina distincţiei creştine dintre dorinţă şi nevoie, o învăţătură pe care ar fi util să o redescoperim astăzi.

– Ce legătură este între post şi rugăciune?
– A ţine împreună aceste două elemente constituie esenţa postului creştin. Oamenii înţeleg aceasta într-un mod mai popular. Ei spun: „Mă rog, dar pentru ca Dumnezeu să mă asculte, şi postesc”. Părinţii Bisericii spuneau însă exact invers: „Dacă nu posteşti, nu te poţi ruga bine. Dacă nu eşti în stare să renunţi la ceva, cum poţi să spui că cuvintele tale adresate lui Dumnezeu sunt sincere?”

Postul este rugăciunea trupului, care în acest fel împărtăşeşte atitudinea spirituală a omului. Cred că este o experienţă importantă pentru zilele noastre, deoarece este dificil pentru noi să vedem consecvenţa dintre gândurile noastre şi viaţa noastră. Din când în când ne refugiem în practici străine, dar cel mai natural este a trăi o anumită disciplină a trupului împreună cu spiritul.

– Care este semnificaţia postului în comunitate, cum va şi vinerea viitoare, pe 14 decembrie?
– Aşa cum se întâmplă atunci când se face ceva în mod comunitar, intenţia este de a afirma ceva împotriva mentalităţii generale. Prin pelerinaje, se afirmă existenţa lui Dumnezeu. Acelaşi lucru este adevărat şi pentru acest post, care în plus ne reaminteşte faptul că o mare parte a populaţiei lumii suferă din cauza războiului şi a foametei.

– Ce poate să spună postul omului de astăzi, atât de tulburat de evenimentele din ultimele săptămâni?
– Tulburarea din aceste zile este evidentă. Ea ne vorbeşte despre dezbinarea care există în om. Răul vine din separarea care se face între viaţa trupului, viaţa publică, gândire şi răgăciune. Tocmai de aceea postul este important. Mai există, desigur, întreg domeniul acţiunii caritative, care este specific creştină: postul este o invitaţie la a împărţi ceea ce avem cu cei care suferă.

– Dacă ar să daţi un sfat despre cum să trăim ziua de 14 decembrie, ce ne-aţi spune?
– Să nu uităm că postul şi pomana merg mână în mână. Să ne amintim cum familiile noastre pun deoparte ceva pentru cerşetori. Musulmanii au de asemenea obiceiul de a pregăti o masă în plus pentru un călător. Renunţarea pentru a da celor care suferă este o acţiune mai oportună ca niciodată.