„Precizare” în legătură cu o „scrisoare de răspuns” a ÎPS Bartolomeu Anania
16.01.2002, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - În numărul 441 din 8 ianuarie curent al buletinului „Viaţa Cultelor” am reprodus pe larg textul scrisorii de răspuns a Înalt Prea Sfinţitului Părinte Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul ortodox al Vadului, Feleacului şi Clujului, la „propunerea de federalizare” a mânăstirii Nicula (Cluj) făcută de dl Liviu Petrina. Neavând la data respectivă textul propunerii şi neştiind în ce calitate i s-a adresat ierarhului de la Cluj autorul acesteia, am presupus că este vorba de calitatea sa de preşedinte al fundaţiei „Gratis pro Deo”.
La 14 ianuarie curent am primit din partea d-lui Petrina textul scrisorii pe care a trimis-o la 10 decembrie 2001 ÎPS Bartolomeu, „în numele unui grup de clerici şi laici ortodocşi”.
„În numele unui grup de clerici şi laici ortodocşi, dornici să se facă paşi hotărâtori în regăsirea bunelor relaţii dintre ortodocşi şi greco-catolici, îngrijoraţi de frământările care au loc în sânul creştinilor în legătură cu relaţiile dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică, dornici să contribuim la găsirea unor modalităţi adecvate de depăşire a actualei crize – scria dl Petrina – venim … cu o soluţie ce ni se pare creştinească şi oportună, de natură să deschidă o adevărată conciliere între cele două confesiuni frăţeşti.”
Soluţia propusă era ca, în acelaşi timp „cu construirea bisericii ortodoxe de la (mânăstirea) Nicula, să se atribuie către Biserica Greco-Catolică clădirea veche din incintă şi biserica (care a fost) folosită de greco-catolici”. Soluţia i se părea d-lui Petrina că ar face să fie evitată încălcarea rânduielii sfinţirii bisericii (care-l opreşte pe om să dărâme vreo biserică) şi că ar arăta „în fapte puternice dorinţa şi voinţa Bisericii Ortodoxe Române de a pune pe temei nou, creştinesc, relaţiile cu greco-catolicii”. O astfel de rezolvare este văzută de autorul propunerii ca o „binecuvântare pentru credincioşii din cele două Biserici”, care se regăsesc adesea în sânul aceleiaşi familii în satele şi oraşele Transilvaniei, şi ca o încurajare de preţ spre credinţă şi Biserică pentru întreg neamul românesc, ca o bucurie în cer pentru poetul Ioan Alexandru (1941-2000) „care se odihneşte în vatra mânăstirii Nicula”. „România – mai spune dl Petrina – ar putea fi un bun exemplu de rezolvare creştină a unor probleme vechi, mai ales că Legea Cultelor întârzie să apară”.
O dată cu textul propriei sale scrisori, dl Petrina a trimis buletinului „Viaţa Cultelor” şi o Precizare, din care aflăm mai întâi în ce calitate s-a adresat Înalt Prea Sfinţitului Bartolomeu, şi de asemenea că este afectat, ca ortodox, de faptul că Biserica din care face parte este blamată că perpetuează – prin nerestituirea către greco-catolici a bisericilor care le-au aparţinut – „urmările unui act forţat (de forţă, n.red.) ce a aparţinut unui guvern ateu controlat de ocupantul stalinist”. Dl Petrina este nemulţumit de faptul că mai multe publicaţii, între care şi „Viaţa Cultelor”, au reprodus ample pasaje din scrisoarea de răspuns a ÎPS Bartolomeu, fără să publice nici un rând din propria sa scrisoare, şi înainte chiar de a-i ajunge acest răspuns. „Am aflat, însă, cu bucurie, adaugă LP, că s-a renunţat la demolarea bisericii şi că `noile construcţii se ridică pe alte amplasamente decât cel al bisericii de zid`. Am trimis astăzi o amplă Scrisoare personală către ÎPS Sa, dorind să limpezesc lucrurile în deplin respect şi cerând iertare pentru supărarea cauzată de propunerea noastră sinceră. Am exprimat speranţa că se va ajunge la o soluţie frăţească la Nicula. Câţi fraţi nu împart în două grădina părintească şi îşi fac casa alături unul de altul? Credem că ar fi posibil ca cele două Biserici Creştine Ortodoxe Româneşti să aibă aici, fiecare, una lângă alta, mânăstire”.
În acelaşi plic în care ne-au parvenit cele două documente am primit, reprodusă în facsimil, scrisoarea pe care ÎPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul ortodox al Banatului, a trimis-o la 20 noiembrie 2001 Înalt Prea Sfinţitului (George Guţiu, bănuim, Arhiepiscopul ad-personam al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla) în urma primirii de către Domnia Sa a cărţii „Scurt istoric al mânăstirii Nicula” Facsimilul este însoţit de copia xerox a scrisorii, aşa cum a fost reprodusă de ziarul bucureştean „România liberă” la 22 decembrie 2001, care o prefaţează cu un elogiu adus ierarhului ortodox de la Timişoara, ce „propune pur şi simplu alternativa normalităţii: frăţeasca îmbrăţişare întru Christos Domnul!”
Reproducem această scrisoare, care, precizează ziarul citat, „a fost făcută publică cu acordul înaltului ierarh”
„Înalt Prea Sfinţite,
Am primit lucrarea `Scurt istoric al mânăstirii Nicula` cu edificatorul Cuvânt înainte pe care îl semnaţi. Am avut astfel prilejul să rememorez ceea ce am citit şi învăţat înainte de 1948. Cum am mai spus-o mereu şi nu voi conteni să repet, e mai mult decât revoltător ce se întâmplă la noi, atât la Nicula, cât şi în atâtea localităţi, unde nu numai că nu se restituie bisericile greco-catolice de care a fost deposedată Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, dar se repetă distrugerea lor ca pe vremea lui Ceauşescu. Să rugăm pe bunul Dumnezeu ca odată şi odată dreptatea să învingă. Cu frăţească întru Hristos Domnul îmbrăţişare, Mitropolit Nicolae.”