Scurt istoric al eparhiei ortodoxe române a Vadului, Feleacului şi Clujului

17.01.2002, Cluj-Napoca (Adevărul de Cluj) - Acum când n-am ieşit încă bine din sărbătorile religioase ale sfârşitului şi începutului de an, o lectură a unor cărţi de cultură religioasă este foarte binevenită. Aşa este şi cartea de faţă semnată de părintele profesor Alexandru Moraru, intitulată Scurt istoric al eparhiei ortodoxe române a Vadului, Feleacului şi Clujului (Ed. Renaşterea, 2001), una din cărţile esenţiale despre o instituţie esenţială: eparhia oraşului nostru.

Tradiţia istorică, confirmată şi de documente, arată că întemeietorul acestei eparhii este marele voievod moldovean Ştefan cel Mare, care a ridicat la Vad, pe domeniul său, una dintre cele mai frumoase biserici în stil gotic şi moldovenesc al epocii, episcopul de Vad fiind hirotonisit de mitropolitul Moldovei, cel dintâi al cărui nume îl cunoaştem fiind Ilarion, la 1523, apoi Anastasie şi Tarasie, apoi Gheorghe, Marcu, Ioan, Spiridon şi Augustin, după cum Mitropolia de la Feleac a avut ca ierarh pe Daniil, la 1488. Episcopia este reînviată după 1918, mai precis în 1921, şi primul ei ierarh a fost Nicolae Ivan, cel care a înfiinţat Institutul Teologic din Cluj, a pus bazele revistei Renaşterea (1923) şi a edificat frumoasa catedrală din centrul oraşului nostru, sfinţită la 5 noiembrie 1933, el mărind simţitor şi numărul parohiilor şi protopopiatelor.

I-a urmat în scaun episcopul Nicolae Colan (1936-1957), care a reformat învăţământul universitar, construind un nou local şi un internat, coordonând Şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Nuşeni – Alba-Iulia şi înfiinţând alta la Cluj, desfăşurând apoi o intensă activitate pe planul învăţământului şcolar, îmbunătăţind activitatea tipografiei, a bibliotecii şi a muzeului eparhial. Alte împliniri s-au produs pe tărâm economic, misionar-social şi ecumenic, situaţie care continuă apoi şi sub îndrumarea arhiepiscopului Teofil Herineanu (1957-1992). În timpul celor 35 de ani de păstorie, eparhia Clujului a cunoscut o înflorire deosebită, printr-o bogată activitate misionar-pastorală, o intensă activitate editorială şi formarea unor cadre teologice cu aleasă pregătire, relaţiile cu străinătatea îmbunătăţindu-se simţitor.

Un capitol cu totul deosebit în istoria arhiepiscopiei noastre îl prezintă perioada păstoriei Înalt Preasfinţitului Bartolomeu Anania, ales la 21 ianuarie 1993 arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, iar la 7 februarie hirotonit arhiereu şi instalat în catedrala clujeană. Viaţa şi activitatea Înalt Preasfinţitului este urmărită cu multă atenţie, având în faţă un adevărat scriitor şi cărturar de aleasă stirpe, fapt ilustrat de mulţimea cărţilor şi publicaţiilor sale. Sunt trecute apoi în revistă numeroasele realizări din timpul ultimilor ani pe tărâm cultural, economic, misionar-social (cu acţiuni extinse în spitale şi penitenciare, cu program de asistenţă socială susţinut, de ajutorare a copiilor şi a numeroaselor organizaţii creştine), încât eparhia noastră este una dintre cele mai apreciate şi respectate, la bunul mers al treburilor ei aducându-şi o contribuţie de seamă şi episcopii vicari şi întregul ei cler. Cartea părintelui profesor Al. Moraru este o contribuţie esenţială la cunoaşterea muncii depuse de clerul ortodox al oraşului nostru şi, alături de Radio Renaşterea, o remarcabilă carte de vizită pentru învăţământul teologic universitar. (Mircea Popa)