Greco-catolicismul în deşteptarea conştiinţei naţionale
02.02.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - iscopia Română Unită de Cluj-Gherla a organizat, miercuri după-amiază, în sala „Ioan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, simpozionul cu tema „Rolul Bisericii Greco-Catolice în deşteptarea conştiinţei naţionale la Românii din Transilvania”. La manifestare au participat reprezentanţi ai Bisericii Române Unite şi istorici clujeni, însă cuvântul, de această dată, le-a revenit doar acestora din urmă, fiind singurii în măsură să se pronunţe. Profesorul Liviu Botezan a prezentat principalele momente din istoria Bisericii Unite cu Roma, Greco-Catolică, de la 1100 până în 1918, şi a evocat rolul acesteia în emanciparea românilor din Ardeal. El a subliniat faptul că fără Biserica Română Unită n-ar fi existat „Şcoala Ardeleană”, iar rezistenţa românilor din Transilvania faţă de politica de deznaţionalizare şi de maghiarizare ar fi fost mult mai grea. Profesorul Botezan şi-a exprimat regretul faţă de atitudinea unor preoţi ortodocşi care, spune el, „după 1990 au răspândit în rândul enoriaşilor lor zvonul potrivit căruia Biserica Greco-Catolică ar fi una ungurească”. El s-a mai arătat dezamăgit de faptul că Arhiepiscopul ortodox Bartolomeu Anania susţine că Biserica Română Unită ar fi un exponent al federalizării.
Istoricul Gelu Neamţ a vorbit despre apropierea celor două culte, greco-catolic şi ortodox, în lupta comună pentru păstrarea fiinţei naţionale şi emancipare. El a spus că adunarea de la Blaj din 1848 a fost una comună, unde nu a mai contat cultul, ci doar românitatea participanţilor. „A fost un lucru deosebit de pozitiv. Prima adunare de acest gen a românilor din Transilvania”, a afirmat Gelu Neamţu.
Simpozionul organizat de Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla s-a dorit a fi o reacţie la atitudinea adoptată de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului vizavi de demolarea bisericii şi a chiliilor din spaţiul monahal de la Nicula. Au mai avut intervenţii pe marginea temei puse în discuţie: istoricul Dumitru Suciu, care a vorbit despre episcopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, respectiv dr. Stelian Mândruţ.
