In nici o tara din Europa nu se mai demoleaza biserici
26.02.2002, Bucureşti (România Liberă) - Din punctul de vedere al Nuntiaturii Apostolice din Romania retrocedarea patrimoniului eclesial confiscat de comunisti depinde de decizia politica
Arhiepiscopul Jean-Claude Perisset a exprimat recent punctul de vedere al Nuntiaturii Apostolice din Romania intr-o serie de probleme de interes major, care privesc raporturile Bisericilor Catolice romanesti cu Biserica Ortodoxa majoritara si statul roman. Este pentru prima data cand ambasadorul Sfantului Scaun, reprezentant al Suveranului Pontif, Papa Ioan Paul al II-lea, isi afirma public, de cand se afla in Romania, pozitia fata de relatiile deseori conflictuale dintre Biserica majoritara si comunitatile catolice, in special greco-catolice. Se stie ca puternica diplomatie a Vaticanului a contribuit in mod decisiv la prabusirea sistemului comunist in Europa. Aceeasi eficienta diplomatie ar putea sprijini acum Romania sa se integreze in Uniunea Europeana, insa nu in conditiile in care Sfantul Scaun este pur si simplu sfidat prin iresponsabile demolari de lacase greco-catolice in Transilvania sau prin incapatanarea unor autoritati publice de a nu executa sentintele judecatoresti de retrocedare a lacasurilor de cult, castigate prin decizii definitive si irevocabile. Aceste anomalii aduc prejudicii grave imaginii Romaniei si statului de drept, mai ales in fata forurilor internationale de care depinde integrarea noastra in lumea civilizata.
In ceea ce priveste conflictul patrimonial dintre Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Greco-Catolica, pozitia Nuntiului Apostolic este cat se poate de clara si relevanta: „Solutionarea problemei patrimoniului Bisericii Greco-Catolice, ca si al aceluia al Bisericilor in general, care a fost confiscat de regimul comunist dupa 1948, depinde de bunavointa clasei politice – si spun bine a „clasei”, intelegand prin aceasta atat Parlamentul, cat si Guvernul si Tribunalele – mai intai, daca ea doreste sa o rezolve. Pentru Biserica Greco-Catolica, dificultatea este dubla, pentru ca de cincizeci de ani lacasurile ei de cult, casele parohiale si manastirile ei sunt folosite de Biserica Ortodoxa si pentru ca prea putine din acestea i-au fost restituite sau puse la dispozitie pentru folosire alternativa. Exista un dialog in legatura cu aceste probleme, atat la nivel national, cat si local, dar rezultatele nu sunt numeroase si satisfacatoare decat in Banat. Sunt de sperat rezultate concrete ale acestui dialog, care vor dovedi vointa reala a unora si a altora de a inainta spre unitate.
In ce priveste demolarea unor biserici vechi, responsabilitatea mi se pare a fi in primul rand a autoritatilor civile locale care dau aprobarea aferenta, cand de fapt ar putea fi luate in seama alte solutii, mai ales cand aceste biserici au o anumita valoare culturala. Personal, nu cunosc cazuri asemanatoare in Europa, dar peste tot edificiile vechi au nevoie de restaurare, adesea de restructurare, rar de demolare, chiar pentru bisericile foarte ruinate de timp. Asa a fost cazul unei biserici dintr-un satuc invecinat orasului in care m-am nascut, care ar fi trebuit sa faca loc unui nou edificiu in anii `60. A fost creat imediat un comitet pentru ca noua biserica sa fie construita in alta parte in sat, pentru a conserva vechea biserica, a carei vechime data din secolul al XIV-lea. Astazi restaurarea ei continua inca”.
Aceste opinii transante au fost exprimate intr-un interviu recent pe care Nuntiul Apostolic Jean-Claude Perisset l-a acordat buletinului „Viata Cultelor”, cu circulatie in mediile eclesiale din tara si strainatate. (Z.I.)
