Relaţiile dintre Roma şi Atena se încălzesc, pentru binele Europei
11.03.2002, Vatican (ZENIT) - Primind astăzi delegaţia ortodoxă venită de la Atena, Papa Ioan Paul al II-lea a spus că „a sosit ora colaborării” dintre Bisericile Catolică şi Ortodoxă Greacă. Întâlnirea reprezentanţilor Sfântului Scaun şi ai Bisericii Greciei, care a început vineri, i-a surprins pe observatori. Acum doar câteva luni, relaţiile dintre Roma şi Atena erau reci: Sinodul ortodox a refuzat să îşi trimită o delegaţie la Ziua Mondială de Rugăciune de la Assisi din 24 ianuarie.
Distanţa dintre Roma şi Atena pare însă deodată a se micşora, pe măsură ce devine tot mai evident că este nevoie de o mai puternică colaborare eclesială între răsărit şi apus pentru a susţine contribuţia creştinismului la construirea noii Europe. Convenţia Europeană, care va modela viitorul Uniunii Europene, a început la 28 februarie. Faptul că creştinismul este marginalizat în acest proces pare a-i ajuta pe catolici şi pe ortodocşii greci să strângă relaţiile dintre ei.
Papa Ioan Paul al II-lea i-a invitat pe oaspeţii greci, care sunt conduşi de Mitropolitul Pantelimon de Attica, să păşească alături de catolici pe drumul spre „ecumenismul sfinţeniei, care, cu ajutorul lui Dumnezeu, va duce în final la comuniunea deplină, care nu înseamnă absorbţie sau fuziune, ci întâlnire în adevăr şi iubire”. Sfântul Părinte a propus o „aprofundare a colaborării şi a conlucrării dintre noi pentru a face ca vocea Evangheliei să răsune cu putere în această Europă a noastră, în care rădăcinile creştine ale popoarelor trebuie revigorate”.
Biroul de Presă al Vaticanului a publicat o scrisoare trimisă Papei Ioan Paul al II-lea de către Arhiepiscopul ortodox Christodoulos al Atenei, în care acesta din urmă explică motivaţia trimiterii delegaţiei greceşti la Roma. În scrisoare, Arhiepiscopul Christodoulos mărturiseşte că doreşte „crearea unei punţi de comunicare, reconciliere şi încredere între noi în cadrul Uniunii Europepe, pentru ca astfel mărturia noastră creştină să fie mai intensă, mai credibilă şi eficientă în societatea actuală, care se află la limita pierderii valorilor tradiţionale ale credinţei în Cristos Răscumpărătorul”.
Scrisoarea continuă: „Fără a nega realităţile dogmatice şi doctrinale care ne separă şi care crează obstacole în calea comuniunii dintre noi, şi în ciuda acestora, suntem gata să colaborăm în domeniile social, cultural, educaţional, ecologic şi bioetic, pentru binele omenirii”.
Relaţiile dintre Biserica Ortodoxă şi Roma nu au fost niciodată prea bune după Marea Schismă din 1054. Când în luna mai a anului trecut a vizitat Atena, Papa Ioan Paul al II-lea i-a cerut iertare lui Dumnezeu „pentru situaţiile trecute şi prezente în care fii şi fiice ale Bisericii Catolice au păcătuit prin acţiune sau prin omisiune împotriva fraţilor şi surorilor lor ortodocşi”.
În timpul întâlnirii cu Sfântul Părinte, Mitropolitul Pantelimon a recunoscut faptul că „în trecut, situaţiile istorice au creat, şi nu fără motiv, un climat de neîncredere şi de suspiciune faţă de creştinismul apusean într-o mare parte a credincioşilor şi clerului nostru, în special în rândul călugărilor… Datoria noastră, la începutul secolului al XXI-lea, este să ne întoarcem pe drumurile comune din primele zece secole”, a mai adăugat reprezentantul grec. „Nu va fi uşor! Nu va fi uşor să uităm 10 secole de separare, caracterizate de numeroase greşeli şi situaţii triste. Va trebui să depunem eforturi, să luptăm, şi mai presus de toate să ne rugăm cu ardoare”.
„Pentru a atinge acest obiectiv, vă cerem înţelegerea şi ajutorul sincer şi eficient”, i-a spus Mitropolitul ortodox Papei. Delegaţia ortodoxă s-a întâlnit de asemenea cu oficiali ai Curiei Romane, şi au făcut un tur al Bazilicilor romane şi al catacombelor. Vizita ei se va încheia miercuri.